La Universitatea „Ştefan cel Mare” (Aulă, corpul E) a avut loc joi, sub genericul „5 cărţi de şi despre Vasile Tudor”, lansarea a patru cărţi care poartă semnătura poetului sucevean şi a unui volum colectiv care analizează discursul poetic al acestuia.
O întâlnire „amicală, nu foarte ceremonioasă şi interactivă”
În sala care a devenit neîncăpătoare pentru cei care au participat la evenimentul circumscris colocviului internaţional cu genericul „Omul şi mitul”, s-a desfăşurat o prezentare despre care organizatorii, aşa cum a spus moderatorul întâlnirii, asist. univ. drd. Gina Puică, şi-au propus să fie „amicală, nu foarte ceremonioasă şi interactivă”.
Anunţând numele celor care au venit pregătiţi să vorbească despre cărţile avocatului poet (care mărturiseşte într-una din poeziile sale că se simte „singur printre robe”), Gina Puică a lansat invitaţia către publicul din sală de a se implica în discuţie.
Conturând profilul autorului, care după un prim pas în lumea literelor „s-a retras în tăcere” timp de trei decenii, până la publicarea volumului de versuri „Pietre curgătoare” (2011), Gina Puică a remarcat că „timpul nu a mai avut răbdare cu Vasile Tudor şi cu cititorii săi”, iar rezultatul constă în cărţile recent apărute, care fac obiectul lansării.
Secvenţele de prezentare şi comentariu au fost alternate cu momente de recitare
Cele patru cărţi care poartă semnătura poetului, „Escortele tăcerii” (Editura Charmides, Bistriţa, 2014), „Sălbatica stafie/Savage Ghost” (Timpul, Iaşi, 2014), „La ronda de soledad/Rondul de singurătate” (El Genio Maligno, Granada, 2014) şi „Cartea sonetelor” (Timpul, Iaşi, 2015), dar şi volumul colectiv coordonat de Dorel Fînaru „Analiza discursului poetic” (Editura Universităţii „Ştefan cel Mare”, Suceava, 2015) au fost prezentate şi comentate de Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru, Sabina Fînaru, Luminiţa Elena Turcu, Gina Puică, Vlad Sibechi, Lavinia Seiciuc, cărora li s-a alăturat, dintre participanţii la eveniment, artistul plastic şi poetul Konstantyn Ungureanu Box.
Secvenţele de prezentare şi comentariu au fost alternate cu momente de recitare trilingvă (română, engleză, spaniolă) din versurile poetului, momente susţinute de câţiva studenţi ai Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.
„Un optzecist cu debut întârziat”
Dacă prorectorul universităţii sucevene, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, a remarcat că Vasile Tudor scrie „o poezie care exploatează concretul, prozaicul, cotidianul”, iar conf. univ. dr. Sabina Fînaru a spus că poezia acestuia, „care pare anacronică”, este „peste mode şi timp”, decanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţele Comunicării, conf. univ. dr. Luminţa Elena Turcu, a semnalat în savuroasa prezentare a aceleiaşi cărţi („acesta este un obiect care se numeşte book, nu Facebook”) că, răsfoind-o, „plonjăm într-un teritoriu liric în care erosul se reuneşte cu thanatosul”.
Dacă Sabina Fînaru (care în prefaţa volumului bilingv „Sălbatica stafie/Savage Ghost” spune că Vasile Tudor practică o „poetică a tăcerii”) îl consideră pe acesta „un optzecist cu debut întârziat”, Vlad Sibechi spune că poetul sucevean „readuce în scenă poezia şaptezecistă”, cu care vine „împotriva agresivităţii discursive contemporane”.
„Un om cu picioarele pe pământ şi cu capul în nori”
Volumul colectiv „Analiza discursului poetic”, coordonat de lectorul univ. dr. Dorel Fînaru, volum care, aşa cum a precizat el, constituie „o experienţă de traducere”, care cuprinde, „comentarii, interpretări interesante, unele surprinzătoare prin ingeniozitatea lor”, adunate de la circa 150 de studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, a fost apreciat de Mircea A. Diaconu ca fiind „un experiment foarte bun”, „un volum care trebuie reţinut”.
Intervenţia lui Konstantyn Ungureanu Box a completat portretul lui Vasile Tudor creionat de ceilalţi vorbitori („un om norocos care, deşi a debutat târziu, s-a impus în rândul confraţilor poeţi, dar şi al cititorilor”, aşa cum a spus Sabina Fînaru). El a vorbit despre „cei doi Vasile Tudor”, avocatul (un Vasile Tudor care „înainte de a fi poet, este un om cu picioarele pe pământ”) şi poetul (un Vasile Tudor „cu capul în nori”).
„Să umbli tot pe contrasens / E sensul tău de unic”
Nu au lipsit nici replicile şi răspunsurile la întrebări prin care Vasile Tudor a intervenit în desfăşurarea manifestării.
„Nu înseamnă că am rupt-o cu poezia dacă m-am retras în tăcere timp de treizeci de ani. Am menţinut legătura citind poezie şi, când la îndemnul prietenilor am reluat scrisul, am scris ceea ce am tăcut”, a spus el.
Provocat să spună care este poezia lui preferată, Vasile Tudor s-a eschivat şi a oferit publicului, în premieră, un scurt poem referitor la „sens”, pe care-l vom regăsi probabil în următoarea sa carte: „Să umbli tot pe contrasens / E sensul tău de unic”.
Poetul, care a oferit cărţile sale participanţilor la eveniment, a acordat la final autografe.