Manifestări dedicate maestrului Ion Irimescu

Fălticenenii au marcat vineri, 27 februarie, împlinirea a 112 ani de la naşterea artistului plastic Ion Irimescu. Cu acest prilej, Consiliul Local, Primăria Fălticeni, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” şi fundaţia culturală cu acelaşi nume au organizat în Sala „Pictor Aurel Băeşu” din incinta Muzeului de Artă „Ion Irimescu” mai multe manifestări cultural-artistice sub genericul „Ion Irimescu 112”. 

Prof. Gheorghe Dăscălescu, directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, a precizat în deschiderea manifestărilor: „În acest prag de primăvară, anotimp atât de drag maestrului Ion Irimescu, ne întâlnim din nou într-o comuniune de gând curat şi pios. Spiritul înalt al maestrului încununează această zi care ne adună, ne uneşte, ne atrage spre constelaţia artelor. Să ne aplecăm în faţa acestui nume, Ion Irimescu, care va rămâne în istoria artei româneşti şi universale ca o coloană ce uneşte trecut, prezent şi viitor. Prin el străbate filonul de aur al frumosului artistic, sevele unui secol de speranţă, de echilibru, de armonie, care nu trebuie lăsate să se piardă”.

Ion Irimescu, „un mărturisitor fidel al credinţei noastre strămoşeşti”

Programul aniversar a inclus evocări, mesaje şi alocuţiuni ale invitaţilor, printre care s-au numărat ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, primarul municipiului Fălticeni, Cătălin Coman, criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu, scriitorii Doina Cernica şi Grigore Ilisei.

În intervenţia sa, ÎPS Pimen a vorbit despre importanţa aducerii aminte şi cinstirii maestrului Ion Irimescu, acesta fiind un moment sfânt pentru că tot ceea ce a creat în domeniul artei plastice, „opere ce trimit la cele ale sufletului, a făcut din Ion Irimescu un mărturisitor fidel al credinţei noastre strămoşeşti”.

Doina Cernica s-a referit la realizarea ultimului deziderat din testamentul maestrului, înfiinţarea Centrului de Studii şi Creaţie Artistică „Ion Irimescu”, aşezământ cultural de importanţă naţională, fapt care poate face cunoscută mai bine opera artistului în plan naţional şi european. Răspunsul a venit prompt din partea primarului Cătălin Coman, care a anunţat că a făcut demersurile necesare la Ministerul Culturii împreună cu directorul Muzeului de Artă „Ion Irimescu”, dar nu s-a primit încă un răspuns.

Muzeul de Artă „Ion Irimescu”, creat din „iubire pentru loculacesta”

Pentru scriitorul Grigore Ilisei prezenţa numeroasă din sală a fost „un semn că lucrarea maestrului nu a fost în van”, chiar dacă au trecut zece ani de la înălţarea sa la ceruri. Scriitorul ieşean a prezentat istoria Muzeului „Ion Irimescu”, „creat, nu uşor, în primul rând din această mare iubire pentru locul acesta, iubire care vibrează în sufletele celor prezenţi aici”. Grigore Ilisei a solicitat şi o continuare a proiectului european care a redat circuitului turistic Muzeul „Ion Irimescu”, prin realizarea lucrărilor necesare la corpul B al clădirii, „spaţiul având nevoie de refacere şi comuniune cu cealaltă clădire. Ar fi într-un fel, o răsplată pe care maestrul o merită din plin, în posteritatea sa, pentru că nu este destulă numai dragostea dumneavoastră pe care o arătaţi din plin, ci este nevoie şi de dragostea celor care diriguiesc acest oraş. Se repetă gestul celor care i-au oferit palatul şi acum e momentul şi datoria ca palatul acesta să-şi primească podoaba pe care o merită”, a spus Grigore Ilisei.

Opera lui Ion Irimescu redă dimensiunea infinitului sculptural

Bun prieten al maestrului, criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu s-a adresat iubitorilor frumosului din oraşul „cu muze multe de pe Şomuz”. Gheorghe Ciobanu a vorbit de „tratatul despre sublim al culturii româneşti care este <Mioriţa> şi care se însumează cu Universul şi devine infinit. Setea de infinit de la <Mioriţa> o găsim şi în creaţia culturii universale, o găsim în creaţia sculptorului Ion Irimescu”.

Un alt punct al expunerii distinsului profesor romaşcan a fost relaţia dintre creaţia lui Ion Irimescu şi religie, muzică, cosmos, “sculptura lui Irimescu fiind parcă un antiunivers, care ar putea opri în loc omenirea. Irimescu ne-a dat prin opera sa dimensiunea infinitului sculptural ca baricadă împotriva devenirii”.

Doctorul sucevean Ion Ieţcu, unul din medicii în care Ion Irimescu a avut cea mai mare încredere, s-a referit la sărbătorirea valorilor, precizând că “o societate care nu ştie să-şi sărbătorească valorile este o societate bolnavă, aproape incurabilă. Noi trăim prin cultură, prin oamenii aceştia, şi merită să nu uităm acest lucru în aceste vremuri”. Personalitatea maestrului a mai fost evocată de preotul Gheorghe Brădăţanu, duhovnicul lui Ion Irimescu, şi jurnalistul Mihai Vicol.             

„112 ani de la naşterea marelui sculptor Ion Irimescu este un eveniment excepţional. Mă bucur că sunteţi prezenţi în număr atât de mare alături de noi. Asta înseamnă un gest de respect pentru activitatea şi creaţia maestrului Ion Irimescu. Este o zi plină de emoţie şi plină de simbolism, ceea ce se întâmplă astăzi în comunitatea noastră fiind mai mult decât omagiere, mai mult decât aniversare, este recunoştinţa pe care municipiul Fălticeni trebuie să o aducă maestrului Ion Irimescu”, a spus primarul Cătălin Coman, cel care a încheiat prima parte a manifestărilor.

Printre cei prezenţi în sală s-au numărat pictorul Ion Grigore, graficianul Mihai Pânzaru PIM, Maria Popa, directorul Muzeului de Artă din Bacău, executorii testamentari ai maestrului Ion Irimescu, Lucia Puşcaşu, preşedinta Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Suceava, prieteni ai maestrului, artişti plastici, oameni de cultură.

„Dialog” între Gabrel şi Călin Baban

Înainte de vernisajul expoziţiei „Dialog”, a fost prezentată viitoarea apariţie editorială dedicată marelui sculptor fălticenean, „Irimescu - Demiurgul de Tăceri”, o analiză a operei maestrului, aflată sub tipar la editura Muşatinia din Roman, care va purta semnătura profesorului Gheorghe A.M. Ciobanu.

În cadrul expoziţiei de pictură „Dialog”, pe simeze au fost expuse lucrările profesorilor Gabrel şi Călin Baban. Expoziţia „celor doi Babani” a fost prezentată de scriitorul Grigore Ilisei şi criticul de artă Gheorghe A.M. Ciobanu.

Gabrel Baban a fost numit de Gheorghe A.M. Ciobanu un „euclidan, iubitor de unghi drept”, care nu fuge de riglă şi de unghiul de 90 de grade, fiind legat de sănătatea şi certitudinea pe care o poate da unghiul drept în redarea elementelor de construcţie din peisajul rural. Grigore Ilisei a remarcat universul, trăirile şi simţirile celor doi artişti, transmise cu ajutorul uneltelor specifice, remarcând apetitul pentru frumuseţea şi insolitul peisaj din ţinutul Fălticenilor, dar a scos în evidenţă şi peisajele realizate în tehnica grafit pe hârtie de Călin Baban.

„Cei doi artişti sunt îndemânatici, au unelte pe care ştiu să le stăpânească, au formula lor şi într-adevăr şi-au găsit, aşa cum spunea maestrul Corneliu Baba ucenicilor, uşa pe unde să meargă, calea pe unde să umble şi publicul care să-i iubească”, a precizat Grigore Ilisei.

La final, cei doi artişti au mulţumit publicului şi celor care au vorbit despre ei şi opera lor pentru aprecierile aduse.