Sculptorul sucevean Mircea Dăneasă, care lucrează, în atelierul său de pe strada Cernăuţi, la realizarea monumentului ce va fi amplasat în faţa Catedralei „Naşterea Maicii Domnului” din Gura Humorului, face eforturi pentru salvarea lucrării de la îngheţ şi degradare.
Realizarea lucrării la scara 1/1 are ca termen de finalizare luna iunie 2015
Este vorba de o statuie cu înălţimea de cca. 4,5-5 metri, care-l înfăţişează pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, lucrare care va constitui elementul focalizant al piaţetei din preajma lăcaşului de cult humorean.
Beneficiarul final al monumentului este Primăria oraşului Gura Humorului, care, printr-o comisie de specialitate, a efectuat deja recepţia lucrării în variantele executate în lut, la scările 1/4 şi 1/2.
Urmează realizarea lucrării la scara 1/1 (cea după care se vor face matriţele din ghips pentru turnarea statuii în materialul definitiv) care are ca termen de finalizare luna iunie 2015.
Voievodul ţine în mâna dreaptă paloşul, iar braţul stâng susţine macheta unei biserici
În viziunea artistică a autorului lucrării, Ştefan cel Mare este prezentat în ţinută rituală, cu coroana pe creştet şi îmbrăcat cu o mantie care subliniază ideea verticalităţii, sugerând o coloană sau un viguros trunchi de arbore.
Voievodul ţine în mâna dreaptă paloşul de lamă, ca pe o cruce, iar braţul stâng susţine macheta unei biserici, ca în tablourile votive.
Expresia chipului subliniază majestatea personalităţii voievodului şi în acelaşi timp dimensiunea spiritului creştin.
Mircea Dăneasă ridică, în jurul statuii modelate în lut, o construcţie protectoare
Pentru conservarea modelajului pe timp de iarnă (cu riscul de îngheţ şi degradare a lucrării), în şopronul din faţa atelierului (în care s-a lucrat în perioada de vară-toamnă) Mircea Dăneasă ridică în aceste zile, în jurul statuii modelate în lut, o construcţie protectoare.
Construcţia cu schelet metalic, acoperită cu scândură şi dublă înfăşurare din folie de polietilenă (care păstrează între folii un strat de aer) va putea fi încălzită cu o sobă.
În cazul în care monumentul va fi salvat de la îngheţ şi degradare pe perioada de iarnă, la primăvară se va putea continua lucrul prin transpunerea statuii în lut la scara 1/1 şi turnarea lucrării în materialul definitiv.
Realizarea unui monument al lui Ştefan cel Mare este o dorinţă mai veche a artistului sucevean
Realizarea unui monument al lui Ştefan cel Mare este o dorinţă mai veche a artistului sucevean, care a venit cu o astfel de propunere către administraţia judeţeană când se contura programul comemorării semimilenare a voievodului moldav, din vara anului 2004.
Dacă atât la Suceava cât şi la Cernăuţi numeroasele discuţii purtate pe această temă au rămas nefinalizate, iar intenţia ridicării unui astfel de monument la Ciocăneşti s-a soldat cu acelaşi rezultat, speranţele lui Mircea Dăneasă au început să devină realitate odată cu proiectul de la Gura Humorului.
Cu câţiva ani în urmă, sculptorul Mircea Dăneasă propunea un proiect de monument care putea fi îmbrăţişat de toată lumea creştină.
Este vorba de monumentul „Athleta Christi” („Atletul lui Hristos”), aşa cum l-a numit Papa Sixt al IV-lea pe voievodul Ştefan cel Mare, monument prin care artistul relua proiectul neîmplinit de la Ciocăneşti.
Monumentul va sublinia dubla dimensiune, istorică şi spiritual-creştină, a voievodului
Mircea Dăneasă şi-a propus să facă o lucrare monumentală care să iasă de sub amprenta conjuncturalului. Sanctificarea lui Ştefan cel Mare impunea o nouă viziune asupra voievodului care fusese reprezentat până atunci ca un viteaz apărător al Moldovei.
„Athleta Christi” presupune o viziune care-i conferă voievodului o altă dimensiune, cea de principe european, apărător al creştinătăţii.
Fiind vorba de o personalitate care nu este reprezentativă doar pentru Suceava şi pentru întreg spaţiul Moldovei, ci pentru întreaga ţară (Ştefan cel Mare a fost desemnat în urma unei campanii ca fiind Cel Mai Mare Român al tuturor timpurilor), dar şi pentru tot spaţiul european, monumentul care va fi amplasat la Gura Humorului va sublinia dubla dimensiune, istorică şi spiritual-creştină, a voievodului.