Colocviu dedicat Zilei Holocaustului în România

În sala de festivităţi a Muzeului de Ştiinţele Naturii Suceava a avut loc pe 9 octombrie un colocviu dedicat Zilei Holocaustului în România.

„Din păcate manifestările antisemite continuă şi în ziua de astăzi”

Ziua de 9 octombrie, zi în care, în anul 1941, a început deportarea forţată a populaţiei evreieşti din Basarabia şi Bucovina în Transnistria, a fost marcată la Suceava printr-un colocviu în cadrul căruia s-a subliniat necesitatea cunoaşterii şi asumării istoriei pentru ca evenimente de un asemenea tragism să nu se mai repete niciodată.

Într-o sală arhiplină, dominată cu precădere de tineri (au participat două clase de elevi de la Colegiul „Mihai Eminescu” Suceava, îndrumaţi de prof. Rodica Cozaciuc şi prof. Eugenia Fărcuţ), prof. Sorin Golda, preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, dr. în istorie Daniel Hrenciuc şi muzeograful Cristina Pînzariu, de la Muzeul Bucovinei, au subliniat semnificaţia zilei de 9 octombrie şi au conturat contextul în care s-au petrecut evenimentele istorice în care au murit zeci de mii de evrei.

Dacă, aşa cum a spus prof. Sorin Golda, „cesiunile teritoriale din anul 1940, anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a ţinutului Herţei, au generat stări de profundă nemulţumire în toate straturile societăţii româneşti, accentuând criza politică, propaganda antisemită a deschis calea asasinării în masă a evreilor, culpabilizaţi în totalitate ca responsabili pentru aceste evenimente tragice”.

Deportarea masivă în Transnistria a zeci de mii de evrei s-a soldat cu un număr foarte mare de victime. Dar dacă istoria ne atrage atenţia asupra acestor lucruri abominabile, „din păcate - aşa cum a subliniat prof. Sorin Golda - manifestările antisemite continuă şi în ziua de astăzi”.

Expunerea lui s-a încheiat cu cuvântul „şalom”, care înseamnă „pace”.

„Holocaustul este un fenomen unic prin tragismul său şi prin numărul mare al victimelor”

Istoricul dr. Daniel Hrenciuc a spus că „holocaustul (termenul utilizat de evrei este shoah) este un fenomen unic prin tragismul său şi prin numărul mare al victimelor”.

Referindu-se la modul în care au decurs deportările în perimetrul bucovinean şi prezentând o serie de date statistice, el a accentuat că „alături de evrei au fost exterminaţi şi 11.000 de romi în iadul transnistrean”.

Daniel Hrenciuc, recunoscut pe plan naţional şi internaţional în ceea ce priveşte istoria minorităţilor naţionale din Bucovina (studiile sale, apreciate ca valoroase contribuţii analitice şi documentare, enumeră titluri care-i vizează pe germani, evrei, polonezi, ucraineni, maghiari, ruşi lipoveni...), după volumul „Dilemele convieţuirii - evreii în Bucovina (1774-1939)”, a scos de sub tipar o carte dedicată comunităţii evreilor din Rădăuţi. Cartea, lansată în primăvara acestui an la Templul Mare din Rădăuţi, a fost prezentată acum şi în cadrul colocviului.

Manifestarea a continuat cu proiecţia filmului documentar „Holocaustul uitat”, cu mărturii cutremurătoare despre masacrele de la Iaşi, Dorohoi şi Bucureşti, despre lagărele din Transnistria şi asasinatele de la Chişinău şi Odessa, precum şi despre persecuţiile, procesul de românizare şi izolare a evreilor de pe teritoriul României.