Emisiunea de mărci poştale „100 de ani de olimpism în România”

Romfilateliacinsteşte olimpismul românesc prin introducerea în circulaţie a emisiunii de mărci poştale intitulate „100 de ani de olimpism în România”, emisiune alcătuită dintr-un timbru şi o coliţă care marchează împlinirea unui secol de la alăturarea ţării noastre la mişcarea olimpică internaţională.

Timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 1,00 lei,ilustrează logoul aniversar al Comitetului Olimpic Român (înfiinţat la data de 27 martie 1914 şi avându-l ca preşedinte pe principele Carol I al României, structură care, în 2004, sub preşedinţia lui Octavian Morariu, a devenit Comitetul Olimpic şi Sportiv Român).

Marca poştală din coliţa emisiunii, cu valoarea nominală de 14,50 lei,reproduce imaginea sugestivă a aprinderii flăcării olimpice.

Pierre de Coubertin, părintele olimpismului modern, a susţinut valoarea sportului ca element de dialog între comunităţi, de promovare a păcii şi de încurajare a competiţiei corecte dincolo de orice fel de discriminare şi păcăleală.

De-a lungul timpului, forul olimpic a avut 16 preşedinţi, personalităţi marcante ale momentului, Lia Manoliu fiind singura femeie care a condus mişcarea olimpică din România, o prezenţă apreciată pe plan intern şi internaţional. Lia Manoliu, o legendă a sportului românesc, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice de Vară din Mexic (1968) şi cu bronz la Jocurile Olimpice de Vară de la Roma (1960), respectiv Tokyo (1964), la proba de aruncare a discului, a participat la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki, 1952, până la Munchen, 1972), deţinând un record de longevitate olimpică menţionat în „Cartea Recordurilor”.

Sporturile cu tradiţie din România, care au făcut istorie în mişcarea olimpică, sunt gimnastica, atletismul, canotajul, caiac-canoe, lupte, tir, judo, scrimă, nataţie, haltere şi box.

Prima medalie olimpică pentru România a fost cucerită de echipa de rugby, prin bronzul obţinut la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, în anul 1924.

Românii nu au uitat nici acum titlul olimpic cucerit de Ivan Patzaichin, în 1972, la Munchen, când în seriile de calificare a finalizat cursa cu pagaia ruptă.

Milioane de români au fredonat la unison imnul ţării în timp ce Nadia Comăneci uimea lumea sportului cu o performanţă extraordinară - prima notă 10 din istoria gimnasticii mondiale, devenind campioană olimpică la Montreal, în anul 1976.

Idol pentru toţi copiii talentaţi şi dornici să facă performanţă este şi canotoarea Elisabeta Lipă, prezentă la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice. Elisabeta Lipă a fost declarată de Federaţia Internaţională de Canotaj drept „cea mai bună canotoare a secolului XX”.

Într-un secol de olimpism, în care a participat la 19 ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi 20 de ediţii de iarnă, România şi-a adjudecat 302 medalii olimpice (88 de aur, 94 de argint şi 120 de bronz).

Cea mai bună clasare în ierarhia pe medalii a fost stabilită la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, atunci când Echipa Olimpică a cucerit 53 de medalii (20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz).