„Iana Sânziana, ia şi casa bucovineană”

Alăturându-se amplei acţiuni de promovare a iei româneşti, lansată cu un an în urmă de comunitatea virtuală „La Blouse Roumaine” (care are ca logo lucrarea lui Henri Matisse, realizată în anul 1940), iniţiativă prin care s-a instituit Ziua Universală a Iei / Journee Universele de la Blouse Roumaine, un grup de suceveni a răspuns invitaţiei cotidianului Crai Nou reunindu-se în ziua Sărbătorii de Sânziene la Centrul pentru Susţinerea Tradiţiilor Bucovinene din municipiul Suceava pentru a celebra ia românească - „icoană a feminităţii universale” - în cadrul unui eveniment circumscris genericului „Iana Sânziana, ia şi casa bucovineană”.

Acţiunea demarată anul trecut, iniţiată şi coordonată de comunitatea online „La Blouse Roumaine” pentru a promova ia românească şi a crea „un brand de ţară recunoscut pe toată planeta”, s-a extins prin comunităţile româneşti din întreaga lume şi a atras un număr impresionant de susţinători.

Manifestarea de la Suceava, care a reunit participanţi din medii diverse (reprezentanţi ai unor instituţii culturale, ai unor ONG-uri cu activitate axată pe turism şi promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor din zonă, membri ai unor asociaţii artistice, jurnalişti...), s-a desfăşurat într-un cadru în care ia românească - obiect de expoziţie, dar şi purtată cu mândrie de majoritatea feminină a participanţilor - a fost prezentată, povestită şi celebrată într-un context în care promotorii proiectului „Salvează Satul Bucovinean. Adoptă o Casă!” au etalat o serie de fotografii semnificative, iar trei artişti au expus câteva lucrări de pictură axate pe acelaşi subiect. Este vorba pictorii Cristina Iacob, Ioana Poiată şi Leonard Melisch, membri ai Asociaţiei de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG - Tonitza Art Group).

Unul dintre grupurile feminine purtătoare de ie a fost cel condus de profesoara şi scriitoarea Mihaela Grădinariu, din vatra etno-folclorică Râşca, o adevărată „expoziţie vie” care a etalat câteva minunate cămăşi de nuntă şi de horă, dar care a avut şi o prestaţie artistică interpretativă cu un cântec („La fântâna di pi coastă”), răsplătit cu aplauze de întreaga asistenţă.

Aşa că la Suceava s-a vorbit „despre ie, din suflet”, s-au propus pentru vizitare colecţii şi muzee de etnografie (din Rădăuţi şi Râşca) şi s-au prezentat case tradiţionale din Bucovina. A fost o zi în care, aşa cum a spus Gabriela Teişanu, consultant artistic la Centrul Cultural Bucovina, datorită iei spaţiul gazdă a fost „ca o grădină cu flori”.