„Calea lui Dracula”, cel mai lung muzeu în aer liber din lume

Scriitorul şi publicistul Ion Drăguşanul propune realizarea în Bucovina a celui mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, intitulat „Calea lui Dracula”.

Exploatarea brandului Dracula ar aduce beneficii întregii zone

Muzeul de sculptură monumentală, care s-ar întinde între Reuseni şi Pasul Tihuţa, îl va avea ca personaj axial pe Vlad Ţepeş, iar realizarea în Bucovina a acestui muzeu ar împlini peste ani, într-o formulă soft, ideea de bază a controversatului şi abandonatului proiect Dracula Park, năşit în toamna anului 2001 de ministrul Turismului de atunci, Dan Matei Agaton.

Ion Drăguşanul încearcă să facă Bucovina mult mai vizibilă, iar exploatarea brandului Dracula (atât de rezonant în străinătate) ar aduce beneficii întregii zone.

Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare (cel mai mare român) ar fi cele două efigii care-ar trebui să marcheze turismul în Bucovina.

Şi, pentru că unii s-ar putea întreba ce legătură are Vlad Ţepeş cu această parte a Moldovei, Ion Drăguşanul le oferă răspunsul: „Chiar şi elitele culturale româneşti pot afla lesne că, începând cu septembrie 1449 şi până în 15 spre 16 octombrie 1451, Vlad Ţepeş, nepotul de soră al lui Bogdan al III-lea, a trăit la Suceava, perfecţionându-se în meseria armelor, împreună cu vărul său Ştefan, cu maeştri ai spadei aduşi din Polonia”.

„După uciderea voievodului Bogdan de către fratele său, Petru - spune Ion Drăguşanul - singurul supravieţuitor dintre curtenii lui Bogdan a grăbit spre Suceava şi, când i-a întâlnit pe cei doi tineri prinţi, i-a întors din drum, ceata fugarilor străbătând târgul voievodal în goana cailor şi îndreptându-se, prin Bosanci (prin Moara, care era moşie a Bosancilor şi tocmai de aia se vorbeşte de drumul, prin Bosanci, spre Baia), spre Horodniceni, Brădăţel, Brăieşti, Homor, Vama, Câmpulung, Dorna, apoi, peste Tihuţa, spre Bistriţa, oprindu-se în cele din urmă la Geoagiu”.

O cale pentru prosperitatea Bucovinei

Aceasta este „Calea lui Dracula” care ar putea fi marcată cu o serie de sculpturi care s-ar circumscrie acestui proiect ce împleteşte istoria şi legenda pentru că, aşa cum spune Ion Drăguşanul, „începând cu noaptea de 15 spre 16 octombrie 1451, noi, românii, am păşit, vreme de vreo şase zile şi nopţi, cât dura drumul respectiv, pe calea istoricităţii, dar şi pe cea a mitului (luciferic, prin Vlad) şi a legendei (sfinţeniei, prin Ştefan)”.

Proiectul a fost deja discutat cu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Ilie Niţă, urmând a fi stabilite amplasamentele sculpturilor, „care trebuie să respecte şi adevărul istoric, dar şi principalele exponenţialităţi bucovinene, astfel ca monumentele să se afle, mereu şi mereu, <la drumul mare>, între Reuseni şi Tihuţa, de preferinţă în afara localităţilor”.

Ion Drăguşanul, care întocmeşte în prezent argumentarea istorică, spune că pentru valorificarea mitului lui Vlad Ţepeş în Bucovina, simultan cu legenda lui Ştefan cel Mare, există câteva posibilităţi conceptuale: cea monumentală (cu desfăşurări de elemente ale simbolisticii sacre româneşti), cea statuară (cu lucrări de sculptură aproape clasice, amplasate doar în localităţi) şi cea mixtă (combinând în cadrul fiecărei lucrări monumentale elementele stilizate cu cele clasice şi alternând genurile de lucrări).

„Calea lui Dracula”, de la Reuseni la Pasul Tihuţa, cel mai lung muzeu în aer liber din lume, ar putea deveni, prin numărul mare de turişti care vor parcurge acest traseu, marcat de sculpturi cărora vor încerca să le desluşească mesajul, o cale pentru prosperitatea Bucovinei.