Două lucrări despre motive mitice în lirica românească, semnate de o profesoară de limba şi literatura română din Suceava

Ofelia Florentina Ducec, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Tehnic „Petru Muşat” din municipiul Suceava, a scos de sub tipar, cu câteva zile în urmă, la Editura Accent Print, două cărţi dedicate motivelor mitice în lirica românească.

Lucrările, cu care prof. Ofelia Florentina Ducec a obţinut gradul I, avându-l ca îndrumător ştiinţific pe prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, relevă rostul şi rolul mitologiei şi al folclorului şi importanţa studierii acestora în clasele de liceu.

Lucrarea încearcă „să traseze o cale de receptare a poeziei şi prin intermediul mitului”

În prima dintre ele, cu titlul „Motive mitice în lirica românească”, autoarea subliniază într-un „Argument” faptul că „pentru societăţile arhaice, în care miturile erau realităţi vii, reluarea lor ritualică avea rolul de a-i educa pe membrii acestor societăţi, de a le da puterea morală de depăşire a diverselor momente ale existenţei”.

„Omul modern - spune ea în continuare - care nu mai crede în <realitatea> poveştii mitice, apelează şi el la mit, dar nu sub formă ritualică, ci asimilându-l ca literatură semnificativă, în care îşi găseşte echivalentul metaforic al propriilor frământări”.

Adăugând „Argumentului” încă patru secţiuni („Mit şi literatură”, „Eminescu sau sublimarea miturilor”, „Modernizarea viziunii mitice în lirica românească de după Mihai Eminescu”, „Lucian Blaga - în căutarea misterului mitic”), Ofelia Florentina Ducec încearcă prin acestă lucrare, aşa cum spune chiar ea în „Concluzii”, „să traseze o cale de receptare a poeziei şi prin intermediul mitului”.

Abordarea metodică a operei unor autori care s-au inspirat din izvoarele mitologice autohtone şi universale

Cea de-a doua carte, intitulată „Receptarea motivelor mitice în lirica românească - Perspective metodice”, vizează abordarea metodică a operei unor autori care s-au inspirat din izvoarele mitologice autohtone şi universale (Mihai Eminescu, George Coşbuc, Octavian Goga, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga...), care se studiază în clasele de liceu.

Textele propuse pentru a fi analizate din punct de vedere metodic sunt abordate „prin prisma metodelor şi tehnicilor ce vizează transferul de putere şi de responsabilitate de la profesor la elevi”, într-o formulă comparativă, „având în vedere faptul că acest tip de învăţare solicită gândirea critică a elevilor, capacităţile de analiză şi de selectare a elementelor de apropiere şi de diferenţiere, care conduc la consolidarea cunoştinţelor”.