Teza de doctorat a preotului Herea din Pătrăuţi, lansată la Universitatea Cernăuţi

Teza de doctorat a preotului Gabriel Herea, paroh la biserica-monument UNESCO din Pătrăuţi, a intrat în atenţia editurii K.A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei, care a tipărit-o sub forma unui volum în 500 de pagini, la sfârşitul anului trecut. Cartea „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin. Arhitectură şi icoană în Moldova secolelor XV-XVI” are prefaţa semnată de istoricul de artă prof. univ. dr. Tereza Sinigalia, care o apreciază drept „o primă încercarede a ilustra, exemplu cu exemplu luat din arta Moldovei secolelor amintite, dar şi cu unele exemplificări din cea universală, direct văzute de autorul curios să îşi lărgească orizontul vizual şi astfel să se apropie mai bine de creaţiile pe care realitatea de acasă, devenită tot mai bogată în urma restaurărilor, începând cu cea din biserica lui Ştefan cel Mare de la Pătrăuţi, unde este paroh din 2003, i-o ofereau”.

„A ajuns astfel să caute echivalenţa dintre cuvânt şi imaginea sacră, folosită în scopul transmiterii mesajului Bisericii, în cazul de faţă, cel eshatologic, nu rezumat la câteva texte, teme sau imagini – punctul de pornire putând a fi oricare dintre ele – ci la zeci de grupaje menite să decodeze, dintr-un unghi de vedere ce poate părea uneori subiectiv, dar cel mai adesea bazat pe surse de autoritate, sensuri ascunse sau propuneri ce pot deschide drumul unor cercetări viitoare”, scrie prof. Sinigalia.

Realităţile „artistice”, sub semnul „biruinţei majore a lui Hristos asupra morţii”

Din „decodarea” textului, realizată de renumitul istoric de artă, am reţinut consideraţiile asupra perspectivei teologice a parcursului Creaţie – Mântuire – Veşnicie.

Prof. univ. dr. Tereza Sinigalia menţionează: „Intuite mai mult şi demonstrate pe fragmente, realităţile să le spunem <artistice> ale Moldovei medievale sunt puse, toate, în subsidiar, aşa cum rezultă explicit din text şi implicit din modul de tratare de către autor sub semnul biruinţei majore a lui Hristos asupra morţii, care justifică şi adună în jurul său tot ceea ce se consideră a fi biruinţă a Maicii Domnului, a Îngerilor, a Sfinţilor sau chiar a ctitorilor. (...) Justificarea unui asemenea demers amplu pleacă de la ideea că, în arta religioasă răsăriteană medievală nimic nu a fost creat la întâmplare, că realizările constructive şi plastice au un fundament teologic descifrabil în sursele scrise, biblice, patristice şi/sau liturgice, pentru a căror circulaţie în Moldova, în contextul pierderii foarte multor manuscrise, despre care bănuim că au circulat sau au fost copiate aici, spaţiul sacru şi mai ales imaginile pot constitui o dovadă indirectă.

Susţinută de analiza monumentelor la faţa locului, de cultura teologică şi de începutul unei experienţe în domeniul istoriei artelor, de studiul bogatei bibliografii şi de călătorii în străinătate menite să îi îmbogăţească orizontul de cunoaştere şi bagajul de imagini destinat comparaţiilor, lucrarea părintelui Gabriel Herea, aşa cum preconizam la început, este <o carte> şi poate pregăti o <cale> spre cercetări viitoare”.

Volumul, editat într-un tiraj de 1.000 de exemplare, în condiţii grafice deosebite, bogat ilustrat, va fi lansat la Universitatea Cernăuţi în data de 29 ianuarie, cu o prezentare făcută de acad. Răzvan Theodorescu şi prof. Tereza Sinigalia. Vor urma Suceava, Bucureşti şi Sibiu. Având în vedere contribuţia cercetării realizate de preotul Gabriel Herea pentru istoria artei bizantine, volumul a fost deja trimis de autor bibliotecilor de stat din Munchen, Atena, Londra şi Roma.