„Noaptea cea mai lungă”

„Noaptea cea mai lungă”, manifestarea cu care Muzeul Bucovinei şi-a încheiat programul activităţilor de peste an, acţiune care s-a structurat într-o formulă care include trei momente esenţiale, s-a desfăşurat duminică, în municipiul Suceava, cu participarea unui public deja fidel acestui eveniment.

240 de lumânări aprinse în memoria eroilor Revoluţiei din decembrie 1989

Manifestarea, care a avut ca moment de deschidere comemorarea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, prin aprinderea lumânărilor dispuse în formă de cruce pe platoul din faţa Monumentului Martirilor şi Eroilor Bucovinei (amplasat în Piaţa Drapelelor), a continuat apoi la Muzeul de Istorie.

Dacă în faţa celor 240 de lumânări aprinse (câte zece pentru fiecare an care a trecut de la evenimentele din decembrie 1989) au poposit doar o mână de suceveni, între care s-au aflat câţiva participanţi la Revoluţie, precum şi un grup de tineri liceeni care şi-au exprimat, tăcut dar vizibil, dorinţa unirii Basarabiei cu România, la Muzeul de Istorie publicul s-a diversificat şi a crescut numeric.

Rămâne însă observaţia că la momentul comemorativ cu genericul „Lumină pentru libertate” nu au participat nici o oficialitate locală sau judeţeană şi nici reprezentanţii de vârf ai unor instituţii descentralizate, cei mai avantajaţi beneficiari ai schimbării de regim care s-a produs în decembrie 1989.

Medalion omagial dedicat conf. univ. dr. Mircea Ignat

„Noaptea cea mai lungă”, noaptea solstiţiului de iarnă, care marchează intrarea în iarna astronomică, a continuat la Muzeul de Istorie, care şi-a întâmpinat oaspeţii într-un cadru împodobit cu ghirlande de brad şi ornamente luminoase specifice sărbătorilor hibernale.

Cel de-al doilea moment al manifestării a constat într-un medalion omagial dedicat conf. univ. dr. Mircea Ignat, un nume de referinţă în domeniul arheologiei pre şi proto istorice din România, care cu puţin timp în urmă a trecut pragul vârstei de 70 de ani, marcând totodată 50 de ani de activitate arheologică (prilej cu care a fost editată lucrarea cu titlul „Semper fidelis. In honorem magistri Mircea Ignat”).

De-a lungul anilor, medalionul omagial a vizat o serie de personalităţi culturale şi ştiinţifice sucevene, precum scriitorul Onu Cazan, graficianul satiric Mihai Pânzaru PIM, slujitorii scenei locale Marcel Horodincă şi Rodica Dominte, cantautorul folk Cornel Angelescu, poeţii Dumitru Oniga, Vasile Pânzariu şi Ion Beldeanu, artistul plastic Radu Bercea, arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc şi muzeograful Mihai Vasiliu.

„Un arheolog care face cinste Bucovinei şi întregii bresle de istorici şi arheologi din România”

După salutul de gazdă adresat participanţilor de Constantin-Emil Ursu, directorul instituţiei muzeale sucevene, arheologul dr. Bogdan Petru Niculică a prezentat un laudatio în care a conturat principalele coordonate ale vieţii şi activităţii lui Mircea Ignat, „patriarhul arheologiei sucevene”, un „formator de oameni şi caractere”, aşa cum a subliniat el. Conf. univ. dr. Mihai Lazăr, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, l-a apreciat pe Mircea Ignat ca fiind „un vector de calitate intelectuală”, care „a îmbinat în mod fericit activitatea didactică şi cea de cercetare”, „un arheolog care face cinste Bucovinei şi întregii bresle de istorici şi arheologi din România”.

Declarând că se simte copleşit de elogii, Mircea Ignat, care a rememorat întâmplări de la începuturile activităţii sale la muzeu, a mărturisit că aprecierile îi provoacă îngrijorări şi se simte „îndatorat să continue să slujească Muzei Clio”.

Înmânarea diplomei şi premiului de către directorul Constantin-Emil Ursu s-a soldat cu aplauzele asistenţei.

Colinde bătrâneşti, colinde haiduceşti şi colindele din Ardeal cu trupa Hara

Trecerea către următorul moment, concertul trupei Hara, a fost asigurată de doi liceeni suceveni, Andrei Mihai şi Lavinia Gafencu, care au prezentat un miniconcert de muzică folk.

Desigur, cel mai aşteptat punct din programul serii, care a mobilizat cea mai consistentă participare, a fost concertul de colinde susţinut de trupa Hara, concert care a cuprins, ca şi în anii anteriori, colinde bătrâneşti, colinde haiduceşti şi colindele din Ardeal, care au răsunat sub cupola instituţiei muzeale sucevene.

De la cunoscuta piesă „Scoală, gazdă, şi-ţi ie gubu”, la „Marlin Darlin”, piesele prezentate de trupa Hara au fost aplaudate de cei prezenţi.

Publicul a participat interactiv şi a cântat împreună cu membrii formaţiei într-o atmosferă de sărbătoare. Muzeul de Istorie a putut fi vizitat gratuit pe parcursul întregii seri.