Romfilatelia a pus la dispoziţia colecţionarilor, la magazinele filatelice din Bucureşti şi din ţară, emisiunea de mărci poștale „Aniversări UNESCO - 350 de ani de la construirea Bisericii de lemn din satul Rogoz, Județul Maramureș”.
Biserica de lemn din Rogozeste inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO
Emisiunea aniversară este alcătuită dintr-o marcă poștală și un plic „prima zi”, iar ca formă de machetare au fost folosite minicoala de şase timbre și coala de 32 de timbre.
Timbrul emisiunii, cu valoarea nominală de 8,10 lei, ilustrează Biserica de lemn din Rogoz, punând în valoare acest edificiu de cult, unanim recunoscut și considerat a fi o realizare tehnică și artistică remarcabilă.
Zona istorică a Maramureșului, păstrătoare de prim rang a tradițiilor și istoriei, este cunoscută ca o regiune în care spiritualitatea și trăinicia credinței se regăsesc materializate în numeroase lăcașuri de cult, ridicate cu pricepere și dragoste de meșterii anonimi ai prelucrării și îmbinării lemnului.
Biserica de lemn din Rogoz, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, este inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alături de alte șapte biserici de lemn construite între secolele XIV și XVIII (Ieud-Deal, Poienile Izei, Budești-Josani, Bârsana, Surdești, Desești și Plopiș).
Originalitatea bisericii este dată de pronaosul poligonal, naosul dreptunghiular şi absida altarului în retragere, poligonală cu şapte laturi
Ctitorită de Grigore Man și soția sa, biserica a fost restaurată în perioada 1960-1961 și s-a remarcat prin simplitate, siluetă și limbaj ornamental, concepție și realizare tehnică, demonstrând astfel, încă o dată, genialitatea meșterilor români.
Originalitatea acestei biserici este dată de pronaosul poligonal, naosul dreptunghiular şi absida altarului în retragere, poligonală cu şapte laturi.
Pictura interioară, realizată în 1785 de pictorii iconari Radu Munteanu şi Nicolae Man, atestă prin inscripţii, în naos şi altar, că biserica a fost ctitorită de Grigore Man şi soţia sa.
Aceasta se mai păstrează doar în naos şi pronaos. Temele picturii sunt din Vechiul şi Noul Testament. În anul 1834, un iconar necunoscut a repictat tavanul pronaosului şi bolta naosului, reuşind să întregească într-o armonioasă alcătuire imaginea de ansamblu a picturii interioare. Restaurările realizate în perioada 1960-1961 au redat bisericii trăinicie prin refacerea fundaţiei şi schimbarea duşumelelor şi acoperişului.