La Muzeul de Ştiinţele Naturii din municipiul Suceava s-a deschis miercuri expoziţia cu genericul „Cultură şi civilizaţie evreiască în zona Moldovei”.
Expoziţia etalează documente, obiecte de cult, cărţi ebraice, fotografii
Expoziţia, care marchează Ziua Holocaustului în România (9 octombrie), organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava, de către Muzeul Bucovinei împreună cu Complexul Muzeal Neamţ - Muzeul de Istorie Roman, Comunitatea Evreilor din Suceava şi filiala locală a Arhivelor Naţionale, etalează documente, obiecte de cult, cărţi ebraice (unele rare), fotografii, mărturii reprezentative pentru istoria evreilor din Bucovina şi din oraşul Roman.
Sunt expuse o serie de documente care vizează comunitatea evreilor din zona Moldovei (documente vechi scrise în limbile ebraică, germană şi rusă, liste nominale cu persoane evacuate şi tabele cu bunuri expropriate), cărţi de rugăciune (tipărite la Lemberg în anii 1838, 1858 şi 1865), obiecte de cult ebraic (menora, mezuza, filacteriu, şal de rugăciune), calendare evreieşti şi numeroase fotografii (Spitalul israelit şi personalul spitalului din Roman, Azilul israelit de bătrâni, sinagogile Ghersin, Leizerovici, Bais şi Zalmina).
Printre aceste mărturii se află fotografia şi cartea dedicată Vioricăi Agarici (1886 - 1979), distinsă post-mortem cu titlul şi diploma „Drepţi între popoare”, al cărei destin se va confunda la un moment dat cu cel al oraşului Roman.
Viorica Agarici, preşedinta Filialei Roman a Societăţii Naţionale de Crucea Roşie, a avut o contribuţie importantă în salvarea multor evrei care, după pogromul de la Iaşi, erau deportaţi cu „trenurile morţii” spre lagărul de la Călăraşi.
„Comunitatea evreiască a avut o prezenţă activă şi un rol economic şi social important în istoria acestei zone”
Aşa cum a spus la deschidere vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava prof. Alexandru Rădulescu, „comunitatea evreiască a avut o prezenţă activă şi un rol economic şi social important în istoria acestei zone, conturând imaginea de mică Europă a Bucovinei”.
Referindu-se la drama populaţiei evreieşti în anii celui de-al Doilea Război Mondial, Alexandru Rădulescu a spus că „avem datoria să ne amintim de acele evenimente şi avem obligaţia să cooperăm”, pentru că numai însuşindu-ne greşelile trecutului istoria nu poate să se repete.
Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, dr. Ion Mareş, a pus accentul pe caracterul multietnic al locuitorilor Bucovinei, pe faptul că fiecare etnie şi-a pus amprenta asupra acestei zone în care s-a trăit într-o „comuniune armonioasă”.
Realizatoarea expoziţiei, prof. Cristina Pânzaru, a făcut referire la piesele expuse, piese care provin atât din colecţia Muzeului Bucovinei, cât şi din cea a Muzeului de Istorie Roman.
În prezent, în Suceava trăiesc nouă evrei supravieţuitori ai acelor vremuri
Daniel Curic, secretarul Comunităţii Evreilor din Suceava, a subliniat faptul cădin anul 2004 în România s-a instituit la data de 9 octombrie Ziua de comemorare a Holocaustului.
Aşa cum a precizat el vorbind despre semnificaţia acestei zile (zi în care, în anul 1941, a început evacuarea şi deportarea forţată a evreilor din sudul Bucovinei, aflată sub administraţie românească), dacă din Câmpulung au fost deportaţi 7.672 de evrei, din Rădăuţi 11.506 şi din Suceava 6.666, numărul evreilor deportaţi din Cernăuţi a fost de 34.887, din Storojineţ 15.366, din Hotin 36.006, iar din Dorohoi 12.558.
Daniel Curic a spus că în prezent în Suceava trăiesc nouă evrei supravieţuitori ai acelor vremuri.
Expoziţia, care la deschidere a fost vizitată de un grup numeros de elevi de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, poate fi vizionată până pe data de 1 noiembrie.