Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Mănăstirea Dragomirna a avut loc luni un eveniment care a conjugat o lansare de carte cu vernisajul unei expoziţii de miniaturi şi icoane.
Un eveniment care a circumscris „activitatea de copist de texte duhovniceşti şi cea a zugravilor de icoane”
Precedat de o slujbă de pomenire oficiată în memoria slavistului Ioan Iufu (unul din cei doi autori ai cărţii intitulate „Manuscrisele slavo-române din Moldova - Fondul Mănăstirii Dragomirna”, lucrare tipărită cu binecuvântarea ÎPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor), evenimentul, la care alături de obştea mănăstirii au participat invitaţi şi prieteni apropiaţi ai sfântului lăcaş, a circumscris sub genericul „Arta scrisă la Dragomirna - Trecut şi prezent”, aşa cum a subliniat maica stareţă Macrina, „activitatea de copist de texte duhovniceşti şi cea a zugravilor de icoane, caracteristice pentru vieţuitorii mănăstirii”.
Găzduită de Muzeul „Anastasie Crimca” din incinta Mănăstirii Dragomirna, manifestarea a debutat cu lansarea cărţii semnate de Ioan Iufu (1913-1964), autorul studiului istoric şi lingvistic, şi Victor Brătulescu, care s-a ocupat de descrierea miniaturilor şi a elementelor de ornamentică din lucrarea despre care ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, spune într-un „Cuvânt înainte” că are darul de a-i ajuta pe cititori „să înţeleagă atât cu mintea, cât şi cu inima valorile de patrimoniu păstrate cu multă grijă în sfintele noastre mănăstiri”.
„Un adevărat dar din vistieria spiritualităţii medievale”
Aşa cum a remarcat istoricul şi medievistul prof. univ. dr. Ştefan Gorovei, din această carte (apreciată ca „o lucrare monumentală”, apărută în Colecţia „Documenta” a Editurii Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi) „cititorul de rând nu va înţelege nimic”, dar pentru câţiva cunoscători lucrarea este „un adevărat dar din vistieria spiritualităţii medievale”.
El a subliniat faptul că se cuvine „să le fim recunoscători în veşnicie celor doi autori care au trudit pentru înfăptuirea acestei lucrări”, aşa cum recunoscători trebuie să fim faţă de conf. univ. dr. Olimpia Mitric, care a îngrijit această ediţie oferind celor interesaţi „un instrument de lucru de o valoare deosebită”.
Dacă Olimpia Mitric s-a referit la „laboratorul” de editare a acestei cărţi prin elaborarea căreia „s-a marcat un prim pas important spre realizarea unui catalog general al manuscriselor slavo-române şi slave din Moldova şi din România”, o prezenţă marcată de emoţia evenimentului (emoţie prilejuită şi de slujba de pomenire oficiată cu prilejul centenarului naşterii tatălui său) a fost fiica lui Ioan Iufu, pentru care această apariţie editorială a constituit o surpriză. Iulia Iufu a prezentat biografia părintelui său, care făcea parte dintr-o familie de megleno-români, un cercetător pentru care studiul manuscriselor slave a constituit o adevărată pasiune.
„Un izvor de cunoaştere a unui foarte mare număr de manuscrise religioase”
Lansarea acestei cărţi a constituit un prilej pentru a sublinia necesitatea reînvierii studiului slavisticii, o disciplină care se stinge şi pentru care maica Gabriela, din cadrul obştii Mănăstirii Voroneţ, a avut un cuvânt de susţinere şi preţuire.
Cercetătorul dr. în istoria artei Tereza Sinigalia, care a apreciat cartea ca fiind „un izvor de cunoaştere a unui foarte mare număr de manuscrise religioase”, s-a referit la şcoala de miniatură de la Mănăstirea Dragomirna făcând astfel trecerea către cel de-al doilea moment al manifestării, la expoziţia de miniaturi şi icoane etalată într-o altă încăpere a muzeului.
Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava Ilie Niţă a discutat deopotrivă cu invitaţii, dar mai cu seamă cu maica stareţă Macrina, pe tema sprijinului acordat de instituţia administrativă judeţeană pentru activităţile de restaurare, „prin care se asigură păstrarea în condiţii optime a tezaurului de documente şi odoare al mănăstirii”. El a subliniat faptul că CJ Suceava sprijină activităţile culturale „cu mare încărcătură spirituală” organizate şi găzduite de Mănăstirea Dragomirna, sfânt lăcaş care păstrează cel mai important fond de manuscrise slave din Moldova.
