Tabăra meşterilor populari de la Păltinoasa

Meşterul cioplitor Toader Ignătescu organizează în aceste zile, la cabana sa de pe malul pârâului Bucovăţ, împreună cu Asociaţia „ART - Meşteşugurile Prutului” Iaşi şi Asociaţia “Eudemos” Suceava, cea de-a IX-a ediţie a Taberei de creaţie a meşterilor populari de la Păltinoasa.

Meşteri populari, artizani şi artişti consacraţi, din România şi din Republica Moldova, şi tineri învăţăcei

Ediţia din acest an, care reuneşte 13 meşteri populari, artizani şi artişti consacraţi din România şi din Republica Moldova şi opt tineri învăţăcei (de la şcolari, la studenţi), a intrat în desfăşurare imediat după ce s-au încheiat Zilele Humorului 2013.

Organizată de la prima ediţie cu fonduri exclusiv private, fără implicarea şi susţinerea unor instituţii culturale bugetare, tabăra de la Păltinoasa constituie un exemplu de tenacitate şi continuitate creativă în perimetrul bucovinean, fiind totodată un model demn de urmat, un exemplu prin care o iniţiativă particulară poate avea rezultate concrete, dacă cei care colaborează şi se străduiesc s-o pună în practică îşi conjugă eforturile armonios şi găsesc împreună soluţii de rezolvare pentru problemele cu care se confruntă.

Meşterii şi-au exersat fiecare meşteşugul, dar au avut şi curajoase experienţe creative

Tabăra din poiana însorită de la Păltinoasa i-a strâns laolaltă pe artiştii şi meşterii populari Toader Ignătescu, Silvia Cozmîncă, Bolek Majerik, Ştefan şi Anişoara Ciumaşu, Vitalie şi Galina Grumeza, Grigore Posternac, Avram Roşca, Liviu Şoptelea, Dan Horgan, Natalia Cangea şi Leonte Năstase, precum şi pe tinerii Irina Ignătescu, Smaranda Cozmîncă, Bianca şi Felicia Drob, Teodora Buculei, Alexandra Măcărescu, Cozmin şi Radu Manolache, care timp de o săptămână şi-au exersat fiecare meşteşugul, dar au avut şi curajoase experienţe creative.

Este cazul graficianului satiric Leonte Năstase, care, după ce a făcut portretele tuturor participaţilor, a lăsat creionul şi pastelurile şi a trecut la cioplitul în lemn, lucrarea sa, un tors feminin, fiind deja programată pentru a fi expusă, la începutul săptămânii care urmează, la Expoziţia Filialei Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Sculptură în gresie, lemnărit, icoane de vatră şi peisaje marine

Dacă sculptorul Bolek Mejerik, din Pleşa, a realizat, în câteva zile, portretul unui dac sculptat într-un bloc de gresie de circa 800 de kg, meşterii cioplitori basarabeni Ştefan Ciumaşu (care a sculptat în lemn un stindard dacic, pe care l-a înălţat în centrul taberei alături de tricolorul românesc), Vitalie Grumeza, Grigore Posternac, împreună cu amfitrionul Toader Ignătescu şi cu sculptorul Avram Roşca, din Bălăceana, înarmaţi cu drujbe, topoare şi dălţi, au făcut câteva piese de mobilier rustic (mese şi bănci), lăsându-l pe bârlădeanul Dan Horgan să lucreze în linişte la icoanele sale de vatră, care, aşezate sub hornul vetrei, păzesc casa de spiritele rele.

O notă aparte a făcut pictorul Liviu Şoptelea (care, cu câteva zile în urmă, şi-a susţinut lucrarea de dizertaţie pentru masterul de conservare-restaurare susţinut la Academia de Arte „George Enescu” Iaşi cu tema „Lumina, de la aspiraţia spre absolut, la factor de degradare”), care, eliberat de emoţiile şi tensiunile examenului, a pictat pe pânză peisaje marine.

Împletituri din fibre vegetale, podoabe din dantelă, şiraguri cu clopoţei din pănuşi de porumb

Silvia Cozmîncă, preşedinta Asociaţiei „ART - Meşteşugurile Prutului” Iaşi, unul din finanţatorii şi participanţii constanţi ai acestei tabere, a strâns în jurul ei toată suflarea feminină a taberei (mai puţin pe Anişoara Ciumaşu, care, ca maistru în bucătăria tradiţională, a pregătit masa pentru meşteri), într-unul din cele două cerdacuri ale casei de vacanţă.

Alături de ea lucrau la realizarea unor împletituri din fibre vegetale (brăţări, cordoane, trăistuţe, suporturi de ghivece de flori) ucenicele Irina Ignătescu, Smaranda Cozmîncă, Teodora Buculei şi Alexandra Măcărescu. Tot în umbra cerdacului se aflau Galina Grumeza, care le iniţia pe ucenicele sale, Bianca şi Felicia Drob, în realizarea unor podoabe din dantelă, din fire de bumbac şi mătase (în tehnica frivolite), şi Natalia Cangea, din Criuleni - Republica Moldova, care împletea din pănuşi de porumb „cununi cu perechi” („care aduc belşug în casă, dragoste şi înţelegere”), şiraguri cu clopoţei (care simbolizează zilele săptămânii), păpuşi, căluţi şi panouri cu flori.

                                                                             *

Tabăra meşterilor populari de la Păltinoasa, care va avea mâine un moment festiv de înmânare a diplomelor de vrednicie şi de participare, va fi urmată de o altă acţiune de gen, o tabără de artă naivă, care va reuni, pe malul înverzit al pârâului Bucovăţ, creatori de artă naivă din mai multe judeţe ale ţării.