Sculptorul Mircea Dăneasă propune un proiect de monument care poate fi îmbrăţişat de toată lumea creştină.
Este vorba de monumentul „Athleta Christi” („Atletul lui Hristos”), aşa cum l-a numit Papa Sixt al IV-lea pe voievodul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt, cel căruia-i scria că faptele sale, „săvârşite cu înţelepciune şi vitejie contra turcilor necredincioşi”, i-au făcut numele cunoscut pretutindeni.
Un proiect neîmplinit din anul 2004, reluat cu altă speranţă...
Mircea Dăneasă, autorul Monumentului Martirilor şi Eroilor Bucovinei (cunoscut sub numele „Bucovina Înaripată”) din centrul municipiului Suceava (lucrare care face obiectul unui litigiu cu primăria urbei, care nu a achitat integral valoarea contractului de execuţie), a reluat, cu altă speranţă, un proiect neîmplinit din anul 2004, anul comemorării semimilenare a voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Atunci, un monument dedicat lui Ştefan cel Mare, pentru care Ministerul Culturii şi Cultelor, care-l avea în frunte pe acad. Răzvan Theodorescu, îşi dăduse avizul pentru a fi ridicat în comuna Ciocăneşti, nu s-a mai realizat din motive care au rămas până astăzi neclare.
Preocuparea pentru această lucrare nu l-a părăsit pe Mircea Dăneasă, care a făcut din portretul lui Ştefan cel Mare o temă de studiu pentru elevii săi de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”.
Proiectul constituie o temă de studiu pentru elevii „Academiei Dăneasă”
Cu câteva zile în urmă, prof. Mircea Dăneasă şi câţiva dintre elevii săi (din aşa-numita „Academie Dăneasă”) lucrau intens la acest proiect, care a constituit o temă de studiu pe întreg parcursul acestui an şcolar.
Elevii Mara Sângeap, Georgiana Alexandriuc, Georgiana Galeş, Marian Balica (clasa a VII-a), Daniel Catargiu, Ana Florentina Nedelcu (clasa a IX-a), Magdalena Ivan, Mădălina Axentoi (clasa a X-a) şi Claudiu Lazăr (suceveanul în vârstă de 15 ani, care va expune în această vară pe simezele Museum Moderner Kunst - MUMOK din Viena) efectuau exerciţii de portret.
Mircea Dăneasă spune că în acest an elevii săi au făcut progrese serioase, au început cu studiul elementelor de portret (numai pentru studiul ochiului elevele Mara Sângeap şi Georgiana Alexandriuc au umplut caiete întregi, realizând peste 500 de desene), au continuat cu structura portretului, iar acum se concentrează asupra caracterului.
„Athleta Christi” presupune o dimensiune de principe european, apărător al creştinătăţii
Mircea Dăneasă şi-a propus încă din anul 2004, când s-au organizat manifestările dedicate comemorării la 500 de ani a lui Ştefan cel Mare, să realizeze o lucrare monumentală care să iasă de sub amprenta conjuncturalului. Sanctificarea lui Ştefan cel Mare impune o nouă viziune asupra voievodului care este reprezentat, de regulă, ca un viteaz apărător al Moldovei. „Athleta Christi” presupune, aşa cum spune sculptorul, o viziune care-i conferă o altă dimensiune lui Ştefan cel Mare, o dimensiune de principe european, apărător al creştinătăţii.
„Mai presus de propriile lui pasiuni - spune Mircea Dăneasă - Ştefan cel Mare era mânat de un mare ideal care l-a ridicat la înălţimea unei excepţii istorice. Această excepţie o invoca Papa Sixt al IV-lea, care l-a numit <Atletul lui Hristos>, titlu cu care n-a fost onorat nici unul dintre regii sau împăraţii Europei. Pe această formulă de excepţie se sprijină viziunea monumentală a acestei lucrări de sculptură care mă preocupă”.
Ştefan cel Mare nu este reprezentativ doar pentru Suceava, pentru Moldova, ci pentru întreaga ţară
Vacanţa de vară nu va întrerupe studiul pentru elevii care fac parte din „Academia Dăneasă”. Ei vor continua să lucreze în atelierul-şcoală de pe strada Cernăuţi, atelier în care vor putea să dezvolte studiul portretului în practica modelajului.
Fiind vorba de o personalitate care nu este reprezentativă doar pentru Suceava, pentru întreg spaţiul Moldovei, ci pentru întreaga ţară (Ştefan cel Mare a fost desemnat, cu câţiva ani în urmă, ca fiind Cel Mai Mare Român al tuturor timpurilor, în urma unei campanii şi a unui spectacol televizat realizat după un format iniţiat în Marea Britanie de BBC), iar ca apărător al lumii creştine are o dimensiune europeană, monumentul ar putea stârni un interes foarte larg, amplasarea lui fiind la fel de posibilă în Suceava, în oricare dintre judeţele Moldovei, dar şi oriunde în ţară.