Expoziţia „Basarabia - Oameni, locuri, frontiere”

La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis marţi expoziţia cu genericul „Basarabia - Oameni, locuri, frontiere”, dedicată aniversării a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă.

„Nu putem vorbi despre teritoriul Basarabiei, fără a vorbi despre oameni...”

Expoziţia, organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Muzeul Bucovinei în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), prezintă publicului sucevean, aşa cum a remarcat la deschidere dr. Doina Creangă, hărţi, documente, publicaţii, medalii, diverse obiecte originale din colecţiile unor instituţii (MNIR, Arhivele Naţionale, Ministerul de Externe al României, Muzeul Bucovinei) sau ale unor persoane particulare.

Prezentând contextul istoric al înfăptuirii Unirii din anul 1918, prorectorul universităţii sucevene, prof. univ. dr. Ştefan Purici (titularul cursului de Istorie a Basarabiei), a subliniat faptul că „nu putem vorbi despre teritoriul Basarabiei, fără a vorbi despre oamenii fără de care nu se poate înfăptui nimic”.

La Suceava nu a mai fost prezentată o astfel de realizare detaliată şi ilustrată referitoare la Basarabia

Muzeograful Florin Georgescu, de la MNIR, care a făcut referire la documentele şi piesele expuse, a semnalat între acestea un document de referinţă: Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Ţării la data de 27 martie 1918.

Prof. Dan Emilian Petrovici, realizatorul proiectului expoziţiei, a accentuat faptul că expoziţia, care este foarte bine documentată din punct de vedere ştiinţific, constituie o noutate, întrucât la Suceava nu a mai fost prezentată o astfel de realizare detaliată şi ilustrată referitoare la Basarabia.

El a vorbit despre semnificaţia zilei de 27 martie 1918, subliniind totodată rolul bucovinenilor în pregătirea şi realizarea actului Unirii şi atrăgând atenţia asupra unor exponate care i-au aparţinut suceveanului Liviu Marian, care a fost directorul Liceului „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Chişinău.

Doi stâlpi din lemn, înfăşuraţi cu sârmă ghimpată, de la graniţa Republicii Sovietice Moldoveneşti

Expoziţia, care prezintă pe o suită de panouri imagini din Basarabia şi copii după diverse documente contextuale, etalează în câteva vitrine publicaţii şi extrase din presa vremii, dar şi câteva exponate de patrimoniu. Între acestea pot fi văzute, în original, documente emise în timpul voievodului Petru Rareş (datat 23 aprilie 1529) sau ale domnului Moldovei Grigore Calimachi (4 decembrie 1761), un exemplar din lucrarea lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae” (tipărită la Leipzig în anul 1771), dar şi o serie de obiecte ca cele două platouri din argint pe care Regele Ferdinand le-a primit cu ocazia efectuării vizitei la Chişinău, la data de 20 mai 1920.

Alături de Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Ţării la data de 27 martie 1918, pot fi văzute stiloul lui Pantelimon Halippa şi telegrama adresată Regelui Ferdinand de către Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării în anul 1918.

Extrem de sugestivi pentru situaţia Basarabiei care a devenit republică sovietică sunt cei doi stâlpi din lemn, înfăşuraţi cu sârmă ghimpată, de la graniţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti.

*

O expoziţie la încheierea prezentării căreia prof. Dan Emilian Petrovici şi-a exprimat speranţa că, într-o evoluţie ulterioară a lucrurilor, poate vom reuşi, în cadrul Uniunii Europene, să reunim din nou Basarabia la trupul ţării.