Expoziţia „Pierdută, uitată, necunoscută: Suceava periferiilor”

La Muzeulde Istorie Suceava, unde s-a desfăşurat simpozionul ştiinţific „Artă şi civilizaţie medievală” (ediţia a XIX-a) şi „Bucovina - File de Istorie” (ediţia a XIV-a), a avut loc vernisajul expoziţiei documentare cu genericul „Pierdută, uitată, necunoscută: Suceava periferiilor”.

Periferia, o zonă conservatoare şi „un spaţiu generos de dezvoltare a personalităţii”

Expoziţia de fotografie (autorul proiectului este istoricul dr. Mihai-Aurelian Căruntu) prezintă publicului o faţă mai puţin cunoscută a oraşului, care a dispărut în cea mai mare parte ca urmare a sistematizării urbane din perioada comunistă.

„O expoziţie cu un subiect interesant”, aşa cum a spus la vernisaj directorul general al muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, în care sucevenii mai „vechi” (cum spunea Caragiale) au privit cu nostalgie imagini de arhivă din Suceava de altădată: Casa Bucovineană, Cafeneaua Armenească, Casa săracilor, debitul de tutun din zona centrală, Şipotul Mare al Sucevei, Grajdul şi remiza de trăsuri a primăriei...

„Periferia - aşa cum a spus autorul expoziţiei - ne fascinează”.

Definind periferia şi făcând referire la tipurile acesteia (rurală, urbană, comercială, ultracentrală...), Mihai-Aurelian Căruntu a remarcat faptul că periferia este o zonă conservatoare şi „un spaţiu generos de dezvoltare a personalităţii”.

O pledoarie pentru reevaluarea şi protejarea patrimoniului arhitectural

Oraşul Suceava a cunoscut de-a lungul timpului o permanentă transformare urbanistică ce a făcut să dispară, mai ales din perimetrul centrului istoric, arhitectura tradițională caracteristică târgului de odinioară. Sub presiunea continuă a expansiunii pe verticală a noilor tipuri de locuinţe, vechiul spaţiu de locuire a dispărut, sau, în cel mai fericit caz, s-a redus dramatic, sărăcind localitatea de un fond arhitectural cu valoare uman-sentimentală inestimabilă.

Aspectul de odinioară al localităţii a supravieţuit, sporadic, la periferie, unde s-au conservat o serie de locuințe mai mult decât centenare, parte dintre ele aflate sub protecţia legislaţiei în vigoare privind patrimoniul imobil.

Imaginilor de arhivă li s-au alăturat o serie de fotografii cu imobile care au rezistat până astăzi, o pledoarie pentru reevaluarea şi protejarea patrimoniului arhitectural, atât cât a mai rămas neafectat de tentaţia modernizării.

Monografia „Un brand al industriei sucevene de odinioară: Fabrica de zahăr <Iţcani> S.A.R. (1927-1948)”

În cadrul expoziţiei, vorbind despre „periferia industrială care a luat naştere în perioada austriacă”, a fost prezentată şi recent apăruta monografie semnată de Mihai-Aurelian Căruntu intitulată „Un brand al industriei sucevene de odinioară: Fabrica de zahăr <Iţcani> S.A.R. (1927-1948)” (Editura Karl A. Romstorfer, Suceava, 2012).

Cartea, cum ne spune autorul în textul introductiv, ne oferă informaţii detaliate despre un obiectiv industrial care a dispărut de pe harta Sucevei, „<făbricuţa> peste care s-a aşternut pe nedrept uitarea”, care, în perioada interbelică, potrivit datelor statistice, era „cea mai importantă întreprindere aparţinând marii industrii din jumătatea sudică a Bucovinei”.

O lucrare care, aşa cum a remarcat dr. Harieta Mareci Sobol, reprezintă „un act generos, o provocare”, întrucât „nu este doar o monografie locală, ci reprezintă o piesă într-un puzzle care prezintă imaginea de ansamblu a industriei româneşti interbelice”.