Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Comunicările şi referatele pe tema relaţiilor polono-române, care sunt prezentate în cadrul simpozioanelor anuale organizate la Suceava cu prilejul sărbătoririi Zilelor Culturii Polone, nu au caracterul pasager al unor materiale conjuncturale, ci sunt studii temeinice, laborioase, realizate de istorici şi cercetători remarcabili. Faptul că Uniunea Polonezilor din România nu lasă să se risipească roadele acestor simpozioane şi adună, an de an, în volume referatele susţinute la fiecare ediţie reprezintă un câştig pentru cercetarea ştiinţifică a ambelor ţări.
Adevărate culegeri de texte de cercetare
Programul celei de-a XIV-a ediţii a Zilelor Culturii Polone, care s-au desfăşurat săptămâna trecută la Suceava, a circumscris şi lansarea unor cărţi între care s-au aflat şi câteva volume care conţin referatele unor simpozioane anterioare. Grija cu care au fost editate, reproducerea textelor în limba în care-au fost prezentate (cu un scurt rezumat în limba partenerilor de simpozion), diversitatea subiectelor abordate, toate acestea fac ca volumele respective să se constituie ca adevărate culegeri de texte de cercetare.
Astfel, cu titlul “Relaţii polone-române în istorie şi cultură” au fost editate
referatele simpozionului ştiinţific care s-a desfăşurat cu prilejul celei de-a XI- a ediţii a Zilelor Culturii Polone, un volum de cca. 400 pagini, a cărui redactare, corectură, precum şi traducerea textelor în limba română îi aparţin prof. Stanislava Iachimovschi, cu un cuvânt introductiv semnat de Elizbieta Wieruszewska-Calistru, care a efectuat şi traducerea textelor în limba polonă.
Din lumea istoriei, în cea a literaturii, culturii şi problematicii minorităţilor naţionale
Materialele reproduse sunt dispuse potrivit celor trei secţiuni ale simpozionului.
Secţiunea intitulată “70 de ani de la refugierea polonezilor în România” - cuprinde referate ca “Frontiera polono - română (1918-1919/1940), de Michal Klimecki, “Viaţa şi moartea lui Jozef Beck în refugiu, în România (1939 - 1944), de Tadeusz Gaydamowicz, “Septembrie 1939 - Destrămarea Republicii a II-a Polone şi atitudinea Regatului României Mari. Studiu de caz”, de Danial Hrenciuc, sau “Agresiunea sovietică împotriva Poloniei, 17 septembrie 1939. Consecinţe asupra României”, de Bogdan-Alexandru Schipor.
La secţiunea “În lumea istoriei”, autorii abordează aspecte ca “Prinţul Janusz Radziwill - Cavaler al Ordinului Coroana României”, de Jaroslaw Durka, “Evacuarea ruşilor albi din Polonia prin România şi Crimeea, în 1919 şi 1920”, de Zbigniew Karpus, “Relaţiile moldo-polone din perioada 1504-1538 - confruntare militară şi expectativă diplomatică”, de Florin Pintescu, sau “Ordine, medalii, plachete şi insigne poloneze în patrimoniul Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I”, de Eugen Ichim.
Secţiunea “În lumea literaturii, culturii şi problematicii minorităţilor naţionale” reproduce referate ca “Identitatea naţională la Cioran şi Gombrowicz”, de Constantin Geambaşu, sau “Identitatea culturală a bucovinenilor”, de Helena Krasowska.
“Lumea relaţiilor polono-române”
Un alt volum, cu titlul “Lumea relaţiilor polono-române” (cca. 360 pagini, cu grafica de pe copertă realizată de graficianul sucevean Mihai Pînzaru PIM), cu uncuvânt introductiv semnat de dr. Helena Krasowska, de la Institutul de Slavistică al Academiei Poloneze de Ştiinţă din Varşovia, cuprinde referatele simpozionul din septembrie 2011, materiale împărţite în două blocuri tematice.
Primul dintre acestea, “În lumea istoriei”, cuprinde studii ca “Activitatea misionară a franciscanilor polonezi în Moldova medievală”, de Dariusz Karczewski, “Românii cavaleri ai Ordinului Vulturului Alb în cei douăzeci de ani interbelici (1921 - 1939), de Krzysztof Filipow, “Raporturile lui Nicolae Bălcescu cu exilul şi revoluţionarii polonezi în anii 1848-1849”, de Nicolae Mareş, sau “Românii şi Solidaritatea”, de Ion Constantin.
Din cel de-al doilea bloc tematic, cu genericul “În lumea culturii şi problematicii bucovinene”, extragem doar titlurile referatelor “Un pictor polonez la curtea regelui Carol I - Tadeusz Ajdukiewicz”, de Eugen Ichim, “Însemnări autografe în limba polonă pe filele unor cărţi vechi”, de Olimpia Mitric, “Minoritatea polonă din România în publicistica poloneză (1918-1989), de Krzysztof Nowak, şi “Ioan Paul al II-lea în România”, de Boleslaw Karcz.
În aşteptarea unui nou volum
Cu siguranţă, în anul următor, când se va edita volumul care va reuni referatele prezentate şi susţinute la simpozionul din acest an (simpozion cu genericul „Legături istorice şi culturale polono-române”), vom avea satisfacţia de a regăsi texte ca „Încercări eşuate de atentat asupra perechii regale române în timpul vizitei în Polonia în iunie 1923, de dr. Aleksander Smolinski, de la Universitatea Kopernik din Torun, sau studiul prof. Constantin Rezachievici, de la Institutul de Istorie N. Iorga din Bucureşti, „Relaţii medievale polono-române în imagini polone necunoscute în România (Jan Krzysztof Tarnowski în echipament de husar moldovean)”. Texte cărora li se va alătura referatul prezentat de dr. Anna Zielinska „Limba polonă în Bucovina în contextul cercetărilor limbii polone din zonele de frontieră”, sau cel cu titlul „Ecou românesc în munţii polonezi - denumiri de vârfuri şi munţi de origine română”, de dr. Anna Oczko.
