Tabăra de creaţie a meşterilor populari de la Păltinoasa

Cea de-a VIII-a ediţie a Taberei de creaţie a meşterilor populari de la Păltinoasa, tabără care se desfăşoară în intervalul 16 - 22 iulie a.c. sub egida şi cu susţinerea Asociaţiei „ART - Meşteşugurile Prutului” Iaşi şi a Asociaţiei “Eudemus” Suceava, reuneşte un număr de 15 creatori din România şi din Republica Moldova.

Un exemplu de tenacitate şi continuitate creativă în perimetrul bucovinean

Tabăra, organizată la casa de vacanţă a meşterului cioplitor bucovinean Toader Ignătescu, iniţiatorul şi gazda acestei comunităţi creative instalată la intrarea în localitatea Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăţ, are un colectiv constituit din câţiva meşteri populari care au statutul de veterani (întrucât au participat şi la ediţiile anterioare), cărora li s-au alăturat câteva nume noi, participanţi care îmbogăţesc şi diversifică paleta meşteşugurilor practicate.

Organizată de la prima ediţie cu fonduri exclusiv private, fără implicarea şi susţinerea unor instituţii culturale bugetare, tabăra de la Păltinoasa constituie un exemplu de tenacitate şi continuitate creativă în perimetrul bucovinean.

Este o demonstraţie că o idee, o dorinţă sinceră necircumscrisă vreunui plan de activităţi întocmit pe baza unui buget, se poate împlini dacă cei care colaborează şi se străduiesc să o pună în practică îşi conjugă eforturile armonios şi găsesc împreună soluţii viabile pentru toate problemele.

Meşteri populari şi artizani din România şi Republica Moldova

Anul acesta, în raiul înverzit de pe malul pârâului Bucovăţ, alături de amfitrionul Toader Ignătescu au venit meşterii basarabeni Natalia Cangea, Vitalie şi Galina Grumeza, Ştefan şi Anişoara Ciumaşu, precum şi meşterii şi artizanii Silvia Cozmâncă (preşedinta Asociaţiei „ART - Meşteşugurile Prutului” Iaşi), împreună cu nepoata sa Smaranda, Costel Iftinchi (Iaşi), Dan Horgan şi soţia sa Ivona (Bârlad, jud. Vaslui), Liviu Şoptelea (Botoşani) şi sucevenii Augustin Ionce (preşedintele Asociaţiei „Eudemus”), Nicolae Gheorghian şi Bolek Majerik.

În jurul acestora s-a constituit (cu frecvenţă facultativă) şi o „grupă mică” de ucenici, alcătuită din copiii Felicia şi Bianca Drob, din Păltinoasa, şi Caterina şi Anastasia Luca, din Iaşi.

Meşterii lemnului

Dacă meşterii cioplitori Vitalie Grumeza şi Ştefan Ciumaşu, împreună cu Toader Ignatescu, au început lucrul pe malul pârâului, dincolo de puntea pe care se ajunge la casa de vacanţă, la confecţionarea un leagăn din lemn, sculptorii Costel Iftinchi (autorul enciclopediei „50 de ani de artă naivă în România”) şi Bolek Majerik, instalaţi în poiana taberei, „dezveleau” cu dalta chipuri omeneşti din trunchiuri de stejar.

În apropierea acestora, un alt meşter al lemnului, Nicolaie Gheorghian, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, vegheat de căţeluşa sa Negruţa, lucra cu fineţe chirurgicală (cu dălţi al căror tăiş au lăţimea cuprinsă între 1 şi 4 mm), sculptând într-o plăcuţă din lemn de păr, o piesă miniaturală cu tematică religioasă.

Icoanele, engolpioanele şi medalioanele miniaturale ale lui Nicolae Gheorghian, realizate din esenţe de lemn meridional (chiparos, abanos sau măslin) vor ajunge în a doua jumătate a lunii august la Muntele Athos, unde vor fi înnobilate prin montarea în „cămăşi” ornamentale de aur, argint sau sidef şi se vor vinde cu sute de euro.

Meşterii iconari

Până a ajunge în „sectorul” feminin al taberei, l-am surprins pe pictorul botoşănean Liviu Şoptelea lucrând la o icoană pe suport de lemn, cariat de vreme, care-i va conferi icoanei aspectul unei piese recuperate din vechime.

Pe suprafaţa grunduită a scândurii mâncate de timp, conturul unui chip de sfânt primea primul strat de culoare (tempera amestecată cu gălbenuş de ou şi oţet), din cele şapte care vor fi aşternute pentru a face ca privirea din ochii arhanghelului să strălucească precum foiţa de aur cu care va fi înnobilată lucrarea.

În cele câteva zile petrecute în tabăra de la Păltinoasa, Liviu Şoptelea lucrează şi peisaje în ulei pe pânză.

La răcoare, în interiorul casei, Dan Horgan pictează o icoană pe sticlă. Reproduce o icoană ţărănească veche, căreia i-a trasat desenul cu tuş şi se pregăteşte s-o coloreze cu culori de ulei. Dan Horgan, care are preocupări largi în domeniul artei tradiţionale, este unul dintre puţinii meşteri care realizează icoane de vatră, incizate în lemn, piese cu care a fost prezent cu o săptămână în urmă la Târgul meşteşugarilor de la Gura Humorului.

Împletituri din fibre vegetale, păpuşi din pănuşi şi „Pomul vieţii” în culorile Bucovinei

Într-unul din cerdacele casei de vacanţă funcţionează sectorul feminin al comunităţii creative. Silvia Cozmâncă, preşedinta Asociaţiei „ART - Meşteşugurile Prutului” Iaşi, unul dintre finanţatorii şi participanţii constanţi ai acestei tabere, realizează împletituri din fibre vegetale, piese decorative în care combină fibrele naturale cu baghete şi mărgele din lemn sau ceramică.

Nepoata sa, Smaranda, care este deja o meşteriţă formată, a renunţat la altă tabără pentru a veni la Păltinoasa împreună cu bunica ei. Are ce învăţa şi-şi concentrează atenţia atât spre păpuşile făcute din pănuşi de porumb de Natalia Cangea, cât şi spre ghergheful pe care, prin fiecare fir de lână adăugat, Galina Grumeza face să crească „Pomul vieţii”. „Pomul vieţii”, o tapiserie realizată cu culorile Bucovinei, negru, cafeniu şi oranj, culori pe care le foloseşte şi micuţa ucenică, Felicia, care face un „covoraş în carouri”, din care va confecţiona apoi o trăistuţă.

O echipă sudată, în care fiecare membru îşi ştie locul şi treaba pe care trebuie să o facă

Şi dacă la prima privire credeam că i-am surprins pe toţi participanţii taberei, dinspre bucătărie venea adierea unor mirosuri ademenitoare, care m-a făcut să mă îndrept într-acolo. Anişoara Ciumaşu (bibliotecară la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Chişinău), care şi la ediţiile anterioare s-a ocupat de prepararea bucatelor după reţete tradiţionale (de la ciorbele cu carne şi zarzavat drese cu smântână, la pilaful găgăuz, tocanele, chiftelele şi plăcintele cu poale-n brâu) trebăluia de zor pentru a pregăti masa pentru întreaga echipă.

A fost mai norocoasă de această dată, întrucât i s-a alăturat şi bârlădeanca Ivona Horgan, care s-a bucurat de preţuirea meşterilor chiar de la primul borş cu perişoare pe care l-a făcut.

Cu asemenea componenţă, cu o astfel de echipă sudată, în care fiecare membru îşi ştie locul şi treaba pe care trebuie să o facă, tabăra de la Păltinoasa este de fiecare dată o împlinire, care se soldează cu rezultate frumoase şi cu satisfacţiile participanţilor.