Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Auditorium-ul „Joseph Schmidt”, din incinta Universităţii „Ştefan cel Mare”, a fost joi după-amiază gazda unui eveniment care i-a adus în premieră la Suceava pe reprezentanţii Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu.
O serie de fotografiiinedite păstrate în arhiva inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan
Evenimentul (care s-a întâmplat să survină zilei în care, la New York, casa de licitaţii „Shoteby’s” a vândut o lucrare turnată în bronz, în anul 1911, de Constantin Brâncuşi, cu suma de 12.682.000 dolari, depăşind cu mult estimarea iniţială a organizatorilor - care situau preţul între şase şi opt milioane de dolari) a constat în prezentarea unei expoziţii cu fotografii inedite de la ridicarea „Coloanei fără sfârşit” şi a volumului intitulat „Aşa grăit-a Brâncuşi”, semnat de Sorana Georgescu-Gorjan.
Manifestarea, care se circumscrie acţiunilor organizate de Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu în anul în care se împlinesc 55 de ani de la moartea artistului (16 martie 1957), care a intrat în istoria lumii ca „părintele sculpturii moderne”, le-a oferit celor care au participat la întâlnirea organizată la Auditorium-ul „Joseph Schmidt” prilejul să vadă o serie de fotografiiinedite păstrate în arhiva inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, autorul proiectului tehnic de execuţie şi montare a „Coloanei fără sfârşit”.
Principalele etape ale procesului de montare a „Coloanei fără sfârşit” şi cartea „Aşa grăit-a Brâncuşi”
Conştient de importanţa proiectului, inginerul Gorjan a fotografiat principalele etape ale procesului de montare şi amplasare a „Coloanei fără sfârşit”, imortalizând momente esenţiale, de la schiţa coloanei şi amenajarea şantierului, până la terminarea montajului.
Fiica acestuia, Sorana Georgescu-Gorjan, care a condus redacţia de limbi străine a Editurii Academiei, a tradus numeroase cărţi şi articole şi a publicat cinci volume şi peste 140 de eseuri în domeniul cercetării creaţiei brâncuşiene.
Cartea „Aşa grăit-a Brâncuşi”, realizată Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” în parteneriat cu Editura „Scrisul Românesc” din Craiova, reprezintă rodul strădaniei şi cercetărilor autoarei efectuate pe parcursul unui deceniu.
Lucrarea trilingvă (română - franceză - engleză), aflată la cea de-a treia ediţie, valorifică cca. 300 de scrieri olografe ale sculptorului, precum şi cugetările sale, împărtăşite în interviuri sau relatate de interlocutori credibili.
Brâncuşi şi Eliade, doi creatori emblematici în cultura română
Prezentarea acestei expoziţii la Suceava s-a conturat, aşa cum a spus Ovidiu Popescu, directorul Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu, din toamna anului trecut, cândAsociaţia de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG - Tonitza Art Group) din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava a participat cu o expoziţie de pictură pe simezele Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, expoziţie organizată de asociaţia suceveană împreună cu muzeul gorjean şi Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi”.
Dacă în calitate de eliadist conf. univ. dr. Sabina Fînaru a făcut referire la coordonatele dezvoltării geniului brâncuşian şi a prezentat o serie de consideraţii vizând relaţia Brâncuşi - Eliade, doi creatori emblematici în cultura română, dr. Sorin Lory Buliga a realizat o prezentare power point a operei lui Constantin Brâncuşi.
„Brâncuşi... un artist- filosof cu o gândire mito-religioasă de sorginte arhaică şi tradiţională”
Fotografiile expuse (realizate în anul 1937) prezintă imagini cu locul ales de Brâncuşi pentru amplasarea coloanei, cu montajul de probă din atelierul de construcţii metalice de la Petroşani, cu echipa de montaj în diverse ipostaze, cu ridicarea tronsoanelor de stâlp şi montarea celor 15 elemente-modul ale coloanei, dar şi cu inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, în anul efectuării lucrărilor şi la un interval de peste 40 de ani.
Să cuvine să reţinem faptul că în România există doar trei teze de doctorat având ca temă opera lui Brâncuşi, una dintre ele fiind teza dr. Sorin Lory Buliga, intitulată „<Spirit> şi <Materie> în viziunea unui artist filosof: Constantin Brâncuşi”, lucrare încheiată cu concluziacă Brâncuşi a fost un artist- filosof cu o gândire mito-religioasă de sorginte arhaică şi tradiţională, ce pare să provină din straturile profunde ale tradiţiei mito-religioase specifice spaţiului sud-est european şi carpato-dunărean”.
