„Miniaturi bucovinene - Cămaşa de sărbătoare”

La Galeria „Bucovina”, din incinta Palatului Administrativ Suceava, s-a deschis ieri expoziţia documentară cu genericul „Miniaturi bucovinene - Cămaşa de sărbătoare”, semnată de artistul fotograf Victor T. Rusu.

Semnele de „sfinţenie şi memorie prin care timpul poate fi biruit”

Expoziţia, prezentată sub înaltul patronaj al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR), care etalează 120 de imagini cu motive tradiţionale de pe cămaşa de sărbătoare bucovineană, se circumscrie seriei „Miniaturi bucovinene”, care a debutat cu un an în urmă prin prezentarea expoziţiei de fotografie cu ouă încondeiate cu motive tradiţionale din spaţiul bucovinean.

Continuând colaborarea cu Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului şi cu Muzeul Oului din Vama, care conţine şi colecţia de cusături a surorilor Letiţia şi Cătălina Orşivschi, Victor T. Rusu tezaurizează, aşa cum a spus la vernisaj scriitorul Ion Drăguşanul, semnele de „sfinţenie şi memorie prin care timpul poate fi biruit”.

„Ornamente care se regăsesc în forme diferite pe tot ceea ce înseamnă creaţie populară”

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, i-a mulţumit autorului expoziţiei pentru această iniţiativă care se înscrie în calendarul acţiunilor organizate în cadrul proiectului „Paştele în Bucovina”, accentuând faptul că prezentarea motivelor tradiţionale poate continua, întrucât ele se regăsesc şi „pe cojoace, pe curele sau pe casele de lemn din Bucovina”.

Spunând că „tradiţionalul atrage”, preşedintele Gheorghe Flutur a accentuat faptul că „există câteva vetre care trebuie valorificate”.

Directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, Elvira Romaniuc, a spus la rândul său că persistenţa acestor miniaturi bucovinene nu se limitează doar la cămaşa de sărbătoare, ci se extinde şi la celelalte piese de port popular (brâiele, spre exemplu, care sunt „adevărate bijuterii”), „ornamente care se regăsesc în forme diferite pe tot ceea ce înseamnă creaţie populară”.

„Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul”

Cămaşa de sărbătoare, a spus Elvira Romaniuc, este purtată, cu precădere, în comunităţile tradiţionale, în duminica pascală, când oamenii se îmbracă frumos şi merg la biserică, existând şi o vorbă veche în acest sens potrivit căreia „Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul”.

Cătălina Orşivschi, „păstrătoarea comorilor de la Vama”, cum a numit-o Elvira Romaniuc, a vorbit şi ea despre aceste „crâmpeie de frumuseţe”, care sunt „păstrate cu sfinţenie”, cusături realizate pe ţesături de bumbac, in sau mătase.

„Simbolistica aceasta nu ne aparţine numai nouă, românilor”

Scriitorul Ion Drăguşanul a precizat că această expoziţie „prezintă Bucovina şi nu Moldova lui Ştefan cel Mare”, întrucât vizează un spaţiu multietnic şi multicultural. Cromatica românească tradiţională, care cuprinde culorile alb, roşu şi negru, este îmbogăţită de etniile conlocuitoare, iar simbolistica valahă „păstrată prin meşteşug” interferează cu cea slavă (modelele ucrainene) şi cu influenţele germane.

„Ar trebui să facem un program european - a spus Ion Drăguşanul - pentru că simbolistica aceasta nu ne aparţine numai nouă, românilor, şi să realizăm o carte în mai multe limbi europene”.