Artistul plastic humorean Radu Bercea etalează în aceste zile, pe simezele Muzeului de Istorie din municipiul Suceava, o expoziţie care cuprinde 70 de lucrări de acuarelă, grafică şi artă decorativă.
„Deco Art”, „Metamorfoze”, „Peregrin - Veneţia şi Bucovina”, „Matrice”
Expoziţia, vernisată în ultima zi a linii ianuarie cu prilejul sărbătoririi „Anului 80 al Artelor Plastice Bucovinene (aniversarea a opt decenii de la înfiinţarea, la Cernăuţi, la data de 31 ianuarie 1932, a Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina), a constituit cadrul în care s-a desfăşurat festivitatea de premiere a patru artişti care s-au remarcat în arta plastică suceveană, între care s-a aflat şi Radu Bercea, “Ghepardul din Gura Humorului”, cum l-a numit prietenul şi scriitorul ieşean Aurel Brumă.
Desfăşurarea expoziţională, vizibilă din capul scării care se deschide în două aripi spre palierul de la etaj, cumulează lucrări din câteva expoziţii pe care artistul le-a organizat şi itinerat în vara/toamna anului trecut, expoziţii care, cu generice ca „Deco Art”, „Metamorfoze”, „Peregrin - Veneţia şi Bucovina”, „Matrice”... au fost prezentate la Gura Humorului, Vatra Dornei, Suceava şi Iaşi.
Un an cu o activitate bogată pentru Radu Bercea, care a ilustrat câteva cărţi, a participat la o tabără internaţională de creaţie („Bucovina - trecut, prezent şi viitor”, organizată la Vama), dar a şi reprezentat ca ambasador cultural oraşul Gura Humorului expunând în localitatea Puck / Gdansk, din Polonia.
„Tăcerile” şi „psalmii lui Radu Bercea”
Cu numeroase alte expoziţii prezentate în străinătate, din Cernăuţi (Ucraina), până la Curitiba (Brazilia), Radu Bercea, onorat acum cu Premiul „Pictorul Anului”, a fost numit, pe drept cuvânt, de graficianul Mihai Pînzaru PIM, ca fiind „un diplomat prin excelenţă” („dacă arta din Bucovina a avut în ultimii ani un diplomat, acesta a fost, cu siguranţă, Radu Bercea”) şi „un poet al acuarelei”.
Acuarele care sunt tăcerile lui Radu Bercea, tăceri vizuale pe care privindu-le ne putem descărca de tensiuni existenţiale.
Alături de aceste tăceri cu culori diafane şi distilate, expoziţia de la Muzeul de Istorie etalează şi lucrări de artă decorativă, cu forme în relief configurate uneori după ecuaţiile imprevizibilului (care l-au determinat, cu câţiva ani în urmă, pe sculptorul Ion Maftei să le definească prin sintagma “hazardul bine temperat”), lucrări despre care Aurel Brumă spunea că sunt „psalmii lui Radu Bercea”.