“Noaptea cea mai lungă”

“Noaptea cea mai lungă”, manifestarea culturală pe care Muzeul Bucovinei a organizat-o pe data de 22 decembrie, la momentul solstiţiului de iarnă, a cuprins şi în acest an segmentele esenţiale care au consacrat în spaţiul cultural bucovinean această sărbătoare nocturnă.

„Lumină pentru libertate”

Ca şi în anii anteriori, cea de-a IX-a ediţie a manifestării a debutat cu un moment comemorativ închinat eroilor Revoluţiei Române, moment care s-a desfăşurat  sub genericul „Lumină pentru libertate” şi a constat în aprinderea lumânărilor în memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, lumânări aşezate în formă de cruce pe platoul din faţa Monumentului Martirilor şi Eroilor Bucovinei.

Muzeul de Istorie a găzduit apoi medalionul dedicat anual unor personalităţi sucevene care, prin întreaga activitate desfăşurată, merită preţuirea şi recunoştinţa comunităţii.

Anul acesta personalitatea aleasă pentru a fi onorată şi premiată public a fost dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, „unul dintre istoricii cei mai importanţi ai judeţului”, aşa cum a prezentat-o în laudatio directorul instituţiei muzeale sucevene, Constantin-Emil Ursu.

O personalitate marcantă a arheologiei medievale româneşti

Personalitate marcantă a arheologiei medievale româneşti, dr. Paraschiva-Victoria Batariuc care, aşa cum a spus Constantin-Emil Ursu „aproape s-a născut cu muzeul”, s-a impus în cercetarea românească, publicând peste 90 de studii şi articole de specialitate.

Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a lucrat pe numeroase şantiere arheologice (Bosanci - Pod Rediu, Mihoveni - Cahla Morii, Curtea Domnească Suceava, Casa Domnească de la Mănăstirea Putna, Biserica Mirăuţi, Mănăstirea Probota, Biserica Sf. Ilie, Biserica Horodniceni), a organizat şi a curatoriat expoziţii şi s-a remarcat ca membru fondator al Comisiei de Istoria Oraşelor din România (fiind cooptată în comitetul acestei comisii), al Asociaţiei Arheologilor Medievişti şi al Asociaţiei Ars Transilvaniae.

Dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a fost onorată în anul 2004 cu „Meritul Cultural” cl. I şi a primit, cu câţiva ani în urmă, pentru volumul „Catalogul Colecţiei Romstorfer. Ceramica monumentală”, Premiul „George Oprescu” al Academiei Române.

A trecut prin toate reorganizările instituţiei şi neputându-se despărţi de muzeu îşi continuă şi acum, după pensionare, activitatea printr-un contract de voluntariat.

„Tot ce a fost mai bun şi mai frumos în viaţa mea s-a petrecut aici, în această instituţie”

Momentul premierii şi al conferirii „Diplomei de excelenţă” a fost emoţionant, dr. Paraschiva-Victoria Batariuc mărturisind că a devenit angajata muzeului sucevean din data de 3 iulie 1972.

„Tot ce a fost mai bun şi mai frumos în viaţa mea - a spus ea - s-a petrecut aici, în această instituţie”.

Accentuând faptul că în muzeul sucevean se află colegii şi prietenii săi, dr. Paraschiva-Victoria Batariuc a spus că atâta timp cât o vor mai ţine puterile va continua să lucreze pentru Muzeul Bucovinei.

Colegii şi prietenii au felicitat-o pentru premiu, i-au oferit flori şi au făcut fotografii împreună cu ea, urându-i un an nou fericit, viaţă lungă şi putere de muncă pentru a-şi continua activitatea de cercetare istorică.

Colinde cu pr. Mihai Cobziuc şi formaţia Hara

Înaintea concertului susţinut de formaţia Hara, publicul, care a ocupat întreg palierul de la etaj, l-a ascultat colindând pe părintele Mihai Cobziuc, care a vestit Sărbătoarea Crăciunului prin trei colinde cântate în graiul specific al Ţării de Sus.

Cei patru membri ai grupului Hara, Flavius Buzilă (voce, chitară), Marius Aştilean (vioară), Nunu Racriş (percuţie) şi Sebastian Cochinescu (clape), întâmpinaţi cu aplauze, şi-au început concertul de colinde în luminile bradului de Crăciun.

Colindele bătrâneşti, colindele haiduceşti, colinde din Ardeal şi binecunoscuta „Marlin Darlin”, o colindă îndrăgită de public, au stârnit entuziasmul participanţilor.

Ca şi în anul precedent, formaţia Hara (care participă de cinci ani la „Noaptea cea mai lungă” de la Suceava) a plecat după concert să-i colinde pe copiii de la Centrul de plasament „Speranţa”.