Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
La Galeria de Artă “Ion Irimescu” din municipiul Suceava a avut loc miercuri după-amiază vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică “Trei generaţii”.
Un dialog vizual cu rezonanţe nostalgice
Expoziţia, care etalează lucrări realizate într-un interval de circa 150 de ani de membrii unei familii care s-au înrudit cu cea a Hurmuzăcheştilor, reuneşte într-un dialog vizual cu rezonanţe nostalgice un număr de 30 de piese executate în creion, tuş, acuarelă, culori de ulei şi pastel cerat.
Organizată de artista plastică Bogdana Raşcu, expoziţia readuce în atenţia publicului numele uitate ale străbunicului şi tatălui ei, Mihai George Raşcu şi Gelu Raşcu, artişti cu origini basarabene a căror operă s-a risipit în vâltoarea istoriei.
O lecţie deschisă
Prezentată de artista plastică Lucia Puşcaşu, preşedintele Filialei UAP Suceava, expoziţia a avut, prin prezenţa unui grup de elevi din ciclul gimnazial de la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, caracterul unei lecţii deschise. O lecţie la care Bogdana Raşcu, care şi-a desfăşurat activitatea ca profesor de desen până anul trecut, a conturat efigiile înaintaşilor săi.
Atât străbunicul, Mihai George Raşcu, cât şi tatăl ei, Gelu Raşcu, au fost profesori de desen cu studii temeinice. Într-o lucrare în ulei, străbunicul pictor lasă posterităţii portretul unei frumoase doamne cu cercel şi cruciuliţă la gât. Una dintre stră-stră-mătuşile Bogdanei Raşcu din vestita familie Hurmuzachi. Un desen în creion, din anul 1879, care prezintă o tânără în rochie dantelată, se intitulează „Primăvara vieţii”.
În acelaşi atelier în care a învăţat tatăl său
Tatăl Bogdanei, Gelu Raşcu, a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iaşi. Peste ani, aşa cum a mărturisit ea, a avut prilejul, ca studentă, să lucreze în acelaşi atelier în care a învăţat tatăl său. Gelu Raşcu (1921 - 1952) a avut catedră de desen la Liceul „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc. Dintr-un text reprodus în albumul „58 de artişti plastici câmpulungeni” (album realizat de Otilia şi Vasile Sfarghiu, apărut anul trecut la Editura „Axa”, Botoşani) aflăm că Gelu Raşcu era un mare îndrăgostit de natură, de unde-şi lua cu precădere subiectele, dar şi un bun caricaturist, autor a nenumărate „epigrame desenate”. George Voevidca i-a dedicat profesorului George Raşcu următorul catren: „Educator al noii ere, / El modelează caractere, / Cu multă grijă le ciopleşte, / dar mai ales le Gelu-ieşte”.
Comori de artă şi comori de suflet
Câteva desene şi acuarele cu gradaţii tonale rafinate realizate în anii ’40, un desen în sangvină care surprinde chipul fetiţei sale şi două portrete în ulei ale soţiei sunt lucrările care au rămas, în colecţia familiei, de la Gelu Raşcu. Fiica sa, Bogdana, le-a salvat din situaţii critice (inclusiv dintr-un incendiu) şi le-a păstrat ca odoare de la tatăl său, pe care nu şi-l aminteşte, întrucât s-a stins foarte tânăr, dar căruia i-a reconstituit chipul şi caracterul din povestirile altora. De fapt, aşa cum a spus ea adresându-se în primul rând copiilor care au participat la vernisaj, „am vrut să vă arăt ce comori am acasă”. Comori de artă şi comori de suflet expuse acum pentru încântarea tuturor. Cum s-au păstrat, cum s-au conservat culorile fără ca timpul şi mediul să le degradeze e întrebarea la care Bogdana Raşcu a avut următorul răspuns: „Iubirea le-a ţinut!”.
Exaltările cromatice ale Bogdanei Raşcu
Bogdana Raşcu, o prezenţă discretă în lumea artistică suceveană, care, până la pensionare, a fost profesor de desen la Rădăuţi, expune un număr de 13 lucrări în oil pastel, „lucrări luminoase, solare”, aşa cum a remarcat Lucia Puşcaşu, în care manifestă „preocupare pentru detaliile din natură”.
Cu titluri poetice „Floare îndrăgostită”, „Salcâm fericit”, „Toamna râzând”, „Îngerul apei”, sau real sugestive „Apus de soare”, „Lumină de toamnă”, exaltările cromatice ale Bogdanei Raşcu vădesc o atitudine liric-optimistă faţă de subiect şi un mod personal de utilizare a culorilor.
