La City Gallery, în incinta Shopping City Suceava, s-a deschis miercuri după-amiază expoziţia cu genericul „35 Desene / Drawings”,a artistului plasticCălin Baban.
„O reîntoarcere la studiu după structuri naturale”
Dacă numărul din generic vizează deopotrivă vârsta expozantului (Călin Baban, profesor la Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, licenţiat al Universităţii de Artă „George Enescu” Iaşi - Facultatea de Arte Plastice, Secţia Pictură, s-a născut la Fălticeni, la data de 12 februarie 1976), dar şi numărul desenelor prezentate pe simeze, expoziţia constituie o manifestare inedită în perimetrul plastic sucevean prin etalarea unei suite de peisaje realizate integral în grafit, cu discrete accente cromatice în doar câteva dintre cele 35 de lucrări.
O expoziţie pe care Lucia Puşcau, preşedinta Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici, a apreciat-o ca fiind „o reîntoarcere la studiu după structuri naturale”.
Lecţia eternei reîntoarceri
Pe această reîntoarcere la studiu, la desen, şi-a axat discursul şi criticul de artă ieşean Valentin Ciucă, accentuând faptul că „nu există artă în afara desenului”, iar cei care „cred că s-au născut pictori dintr-o dată”, neglijând acest fundament absolut necesar, nu rezistă în faţa celor care au parcurs cu rigoare această etapă.
„Rigoare germană”, cum a spus el, referindu-se la desenele lui Călin Baban, care „se legitimează acum în raport cu exigenţele proprii”, oferindu-ne această „lecţie a eternei reîntoarceri”.
O lecţie prin care un artist care a avut un debut reuşit „se echilibrează energetic şi sentimental” renunţând la culoare.
Un artist şi un cadru didactic care poate fi luat ca exemplu
Călin Baban, care, aşa cum a subliniat Lucia Puşcaşu, face parte din prima generaţie de absolvenţi a colegiului de artă sucevean, unde l-a avut ca profesor pe Ion Carp - Fluerici, ctitorul acestei instituţii de învăţământ artistic, devenind apoi, ca student, discipolul maeştrilor Dan Hatmanu şi Mihai Taraşi, are şi blazonul unei descendenţe artistice. Tatăl său, profesorul şi artistul plastic Gabrel Baban, care s-a aflat până acum câţiva ani la conducerea Filialei Suceava a UAP, este un nume cu rezonanţă în arta contemporană românească. Profesor la rândul său la Colegiul de Artă din Suceava, Călin Baban are, aşa cum a accentuat Lucia Puşcaşu, statura unui artist şi a unui cadru didactic „care poate fi luat ca exemplu”.
Fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit
Expoziţia, în care fiecare peisaj în alb-negru este un pretext pentru o stare de spirit, expoziţie care stârneşte un puternic sentiment de identitate regională (toate lucrările, de dimensiuni mari, decupează secvenţe din peisajul bucovinean), conturează profilul unui creator pe care Valentin Ciucă îl apreciază ca fiind „una dintre marile promisiuni şi aşteptări ale artei contemporane din spaţiul Moldovei”, un artist pe care „Dumnezeu l-a dăruit cu toate atributele unui om destinat să reuşească”.
„Mă aştept - a spus Valentin Ciucă la finalul discursului - ca acum, după această descărcare care constituie o lecţie de frumuseţe de care avem nevoie, să renunţe la elementele figurative şi să construiască în abstract”.
„Un sanctuar în care s-a oficiat un ritual”
La vernisajul expoziţiei, la care subprefectul Angela Zarojanu s-a arătat impresionată de lucrările prezentate, a participat, alături de artişti plastici, colegi de catedră şi de numeroşii admiratori, primarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan, care a venit să-şi susţină şi să-şi felicite concitadinul.
N-a fost, aşa cum a spus Valentin Ciucă, doar un simplu vernisaj, ci o manifestare prin care galeria a avut aura unui „sanctuar în care s-a oficiat un ritual”.
Un ritual în care lucrărilor care „reconstituie un decor natural şi sentimental”, relevând „dimensiunea pitorescului în alb şi negru”, li s-a alăturat prezentarea şi lansarea „Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova”, volum prin care Valentin Ciucă încununează seria monumentalelor albume anterioare dedicate artiştilor Iaşului, Bucovinei şi întregii Moldove.