Alma Redlinger - „Vitralii dintr-un castel princiar”

La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis marţi, circumscriindu-se amplului program de manifestări cu genericul „Paştele în Bucovina” (program care vizează multietnicitatea şi multiculturalitatea spaţiului bucovinean), expoziţia de pictură şi grafică a artistei plastice Alma Redlinger.

Sinteza unui stil inconfundabil cu care artista s-a impus în arta plastică românească

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1951, Alma Redlinger, care l-a avut ca profesor pe M.H. Maxy, expune în premieră la Suceava o selecţie din lucrările prezentate în această primăvară la Sala Dalles din capitală, înregistrându-şi astfel în palmares cea de-a 23-a expoziţie personală din cariera artistică.

Ampla desfăşurare vizuală, care etalează 56 de lucrări de pictură şi 22 de grafică (se cuvine să precizăm faptul că dacă artista a avut o expoziţie de grafică la Iaşi, cu pictură este prezentă pentru prima dată în arealul moldav), lucrări executate în ultimii zece ani, constituie sinteza unui stil inconfundabil cu care artista s-a impus în arta plastică românească.

„Culoare şi dinamism”

Expoziţia Almei Redlinger de la Muzeul Bucovinei este, aşa cum a spus la vernisaj prof. Sorin Golda, preşedintele Comunităţii Evreilor din Suceava, cea de-a treia contribuţie din domeniul artelor vizuale a etnicilor evrei, succedând expoziţiilor cu lucrări semnate de Victor Brauner şi Iosif Iser.

O expoziţie care aduce pe simeze „foarte multă culoare şi dinamism”, aşa cum a remarcat directorul general adjunct al muzeului sucevean, dr. Ion Mareş, o desfăşurare cromatică vitalizantă, cu lucrări „care ne dau forţă şi vigoare”, cum a accentuat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie, tablouri care „ne însufleţesc să mergem înainte cu mai multă speranţă”.

„Un exemplu că lucrurile mari şi de forţă se exprimă simplu”

Arta Almei Redlinger, care poartă amprenta avangardei, poate constitui, după cum a spus cu reverenţă criticul de artă Valentin Ciucă, „un exemplu că lucrurile mari şi de forţă se exprimă simplu”. În lucrările cu o riguroasă construcţie „sesizăm ritmuri în geometrii variabile”, care „ne provoacă să intrăm în dialog”. Sunt lucrări „ferme, cu o construcţie virilă”, cu o laborioasă „orchestraţie a formelor şi volumelor”, cu un „desen elegant şi convingător”.

Dar dacă, aşa cum a subliniat Valentin Ciucă, „desenul se poate învăţa, culoarea vine din profunzime”, din interiorul artistului, din labirintul afectiv al fiinţei.

Lucrări realizate în singurătatea roditoare a atelierului

Tablourile Almei Redlinger, realizate cu o sinceritate senină, secvenţe de atelier, naturi statice, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, personaje în diverse ipostaze, lucrări realizate în singurătatea roditoare a atelierului, recompun minuţios atmosfera unor cadre în care obiectele, mici repere ale cotidianului, configurează adevărate poeme vizuale.

Obiectele din sticlă, aşa cum observă Valentin Ciucă, „permit luminii să amplifice armonia întregului ansamblu”, iar culorile, aşezate în forme bine gândite, sunt ca nişte „vitralii dintr-un castel princiar”.

„Să trăiţi, că trebuiţi!”

Criticul de artă ieşean a apreciat-o pe artista octogenară, „care-şi transcende vârsta prin capacitate spirituală”, prin pofta şi energia cu care lucrează, ca fiind una dintre „marele doamne ale artei contemporane româneşti” şi i-a adresat urarea, specifică Moldovei, „Să trăiţi, că trebuiţi!”.

Alma Redlinger, care a venit împreună cu soţul şi cu cele două fiice ale lor, a mulţumit tuturor pentru participare şi cu seninătatea dezarmantă care o caracterizează i-a spus exegetului care i-a conturat cu exactitate portretul interior: „M-aţi ghicit!”.

Darului vizual cu coregrafii cromatice rafinate oferit de Alma Redlinger îi putem contrapune doar cadoul sincer şi fragil al admiraţiei noastre.