Printează articolul
Trimite e-mail
La Mănăstirea Putna, vineri, a avut loc ceremonia de sfinţire a troiţei în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă. Slujba a fost oficiată de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, iar la eveniment au luat parte parlamentari, autorităţi locale, membri ai Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, dar şi studenţi ai Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.
Deşi masacrul a avut loc pe valea Siretului, troiţa a fost ridicată la Mănăstirea Putna, din motiv că aici zilnic vin sute de români, iar impactul va fi mai mare. „Fiecare român, atunci când vine la Putna şi vede această troiţă, să-şi aducă aminte de românii care au murit pentru demnitate, libertate, dreptate şi credinţa pe care o aveau. E bine să ne amintim de ei, chiar dacă au trecut 70 de ani de la masacrul care s-a făcut împotriva celor 3.000 de români bucovineni”, a spus arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna.
Printre cei prezenţi la ceremonia de sfinţire a troiţei s-au numărat deputatul Sanda-Maria Ardeleanu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vasile Ilie, subprefectul Angela Zarojanu, Vasile Hotnogu, primarul comunei Putna, Eugen Tomac, secretar de stat în Ministerul de Externe, senatorul Viorel Badea, deputatul Tudor Panţîru.
În 1940, în Nordul Bucovinei erau 80% români, acum sunt mai puţin de 20%
Prezent la eveniment, deputatul Tudor Panţîru a subliniat faptul că n-avem voie să uităm victimele acelui masacru, dar nici să-i uităm pe românii care locuiesc acum în Nordul Bucovinei. „În 1940, în Nordul Bucovinei românii erau majoritari, constituind 80% din populaţia acestui teritoriu, acum sunt mai puţin de 20%. Masacrul de la Fântâna Albă este doar unul dintre multele acte criminale comise de sovietici împotriva populaţiei româneşti din teritoriile ocupate. Regimul sovietic a elaborat o politică criminală cu un obiectiv strategic bine determinat – diluarea elementului românesc şi transformarea teritoriilor româneşti ocupate într-un spaţiu rusesc, integrat în marele slav, iar rezultatele acestei politici sunt mai mult decât vizibile în zilele noastre”, a declarat Tudor Panţîru.
Alături de oficialităţi au fost prezenţi şi mai mulţi studenţi din Bucureşti şi Suceava. „Am venit alături de colegii mei din Grupul de Iniţiativă al Românilor din Basarabia (GIRB) pentru a-i comemora pe aceşti români care au murit nevinovaţi. Românii din Nordul Bucovinei, ca şi românii din Basarabia, au trecut prin multe încercări, mulţi dintre ei jertfindu-şi viaţa pentru poporul românesc, nu avem voie să-i dăm uitării”, ne-a spus Victoria Crudu, studentă la Universitatea „Ştefan cel Mare”.
Amintim că la Fântâna Albă, în urmă cu 70 de ani, aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au fost ucişi de grănicerii sovietici pentru că au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România. Subiectului masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90, iar orice referire la acest eveniment era interzisă de autorităţile sovietice, iar mai apoi de cele ucrainene. Abia în anul 2000 autorităţile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru odihna românilor care au dorit să fugă din URSS şi să trăiască în România.
