Răsfoind „Almanachul militar pe anul 1905”

Dacă în România de astăzi Ministerul Apărării Naţionale permite publicului, într-o transparenţă deplină, accesul - prin site-ul mapn.ro - la o serie de  informaţii din sistemul de apărare (conducere, structuri, Stat Major General, misiuni internaţionale, precum şi detalii cu privire la recrutare, achiziţii militare, afişând totodată o serie de acte normative care vizează domeniul de apărare), în perioada regimului comunist şi a alinierii la Tratatul de la Varşovia existau restricţii şi interdicţii severe, unele de-a dreptul absurde.

Unde s-ar fi pomenit atunci ca efectivele unităţilor militare să fie publice, sau comandamentele de corp de armată să-şi afişeze structura pe trupe combatante şi auxiliare?

Acest lucru era însă firesc cu mai bine de...un secol în urmă.

„De a fi cu folos întrebuinţată pentru uzul militarilor şi ori cărui cetăţean”

Răsfoind „Almanachul militar pe anul 1905”, o cărţulie de buzunar care mi-a ajuns din întâmplare în mână, am avut prilejul să constat că exista o transparenţă absolută în privinţa structurilor militare.

Cărţulia („întocmită de Botnowski Wladimir, elev guard de geniu cl. II-a”), tipărită la Tipografia M.S. Niculescu & Co, Bucureşti, îşi defineşte dintru-început rostul: „de a fi cu folos întrebuinţată pentru uzul militarilor şi ori cărui cetăţean, care se interesează de armată”.

Cu nota că „toate exemplarele vor purta semnătura proprie a autorului”, almanahul prezintă pe file de calendar o serie de „notiţe militare zilnice” (pe luni şi zile, precum „Sâmbătă 22 ianuarie - 1878, se trage asupra Vidinului cel din urmă foc Român pe câmpiile Bulgariei”, sau „Miercuri 31 august - 1877, se prezintă M.S. Domnitorului, steagul turcesc luat după lupta înverşunată din ajun de la reduta Griviţei”...) liste cu „Patroanele corpurilor de trupă şi stabilimentelor militare”, „Drapelele decorate în răsboiul 1977-1878”, taxele pentru telegraf, telefon şi poştă, sau informaţii „Din mersul trenurilor CFR”, cu „Tarifa Căilor Ferate Române”.

România era împărţită în 34 de regiuni teritoriale

Urmează apoi informaţii cu privire la „Puterea armată a României” (cu trupa şi ofiţerii, cu angajările voluntare, copiii de trupă şi reangajările), sunt prezentate „Erarhia militară a ofiţerilor în armată”, „Dispoziţiunile pentru înaintare în grad”, „Soldele ofiţerilor” şi urmează „Comandamentele cu numele şi gradul comandanţilor şi şefilor de servicii actuali” (de la „Ministerul de Răsboiu”, cu serviciile şi direcţiunile sale, la „Comandamentele de corp de armată, divizii, brigăzi, corpuri de trupă şi serviciu”).

Sunt detaliate „Regiunile teritoriale de recrutare” (România fiind împărţită atunci în 34 de regiuni teritoriale corespunzătoare celor 34 de regimente de infanterie), Corpurile de armată, cu diviziile, brigăzile, trupele de infanterie, de cavalerie, de artilerie şi trupele auxiliare, precum şi serviciile şi stabilimentele militare, cu ilustraţii inserate ale comandanţilor (generali de divizie şi de brigadă).

Urmează apoi Şcolile militare, cu durata cursurilor, „condiţiunile de admitere”, sporurile de hrană, posibilităţile de avansare...

„Efectivele corpurilor şi serviciilor”, „Câteva notiţe anexe” şi „Valoarea monedelor străine” 

Este reprodus şi „Bugetul cheltuielilor Ministerului de Răsboiu pe exerciţiul 1904-1905”, tabelul cu „Efectivele corpurilor şi serviciilor” şi „Reşedinţele comandamentelor şi garnizoanele trupelor, aranjate în ordine alfabetică” (pe localităţi, cu adresele cu stradă şi număr).

Almanahul prezintă şi „Câteva notiţe anexe”, cu sărbătorile naţionale, sărbătorile familiei regale, „sărbătorile prescrise de Sf. Sinod ce se ţin de autorităţile civile, comandamente, trupe şi serviciile militare”, „sărbătorile ce se ţin de instanţele judiciare”, de şcoli şi de administraţia CFR, şi sunt etalate date din calendarul evreiesc sau din cel mahomedan.

Pentru utilitate, sunt notate „Măsurile vechi transformate în măsuri de sistem metric” (cu particularităţile pe zone - Muntenia şi Moldova), „Valoarea monedelor străine” („galbenul austriac, lira din Englitera, napoleonul din Francia, imperialul din Rusia...”) şi sunt oferite „Câteva explicaţiuni asupra serviciului de telegraf, telefon şi poştă”. Pe scurt, utilitate şi transparenţă.

Comandanţii Corpurilor de Armată

Comandanţi ai Corpurilor de Armată erau, alături de principele Ferdinand, generalii de divizie Mihail Popescu (I), Sergie Băicoianu (III) şi Leonida Iarca (IV).