Cătălin Huţu: „Bucovina - Adevăruri trecute sub tăcere”

Cătălin Huţu, profesor de istorie şi directorul Şcolii cu clasele I-VIII din oraşul Salcea, a scos de sub tipar, la Editura „Institutul European” Iaşi, o carte care îşi propune să prezinte publicului larg un episod mai puţin cunoscut din istoria sudului Bucovinei: jaful organizat de trupele de ocupaţie sovietice (în perioada aprilie 1944-septembrie 1945) asupra bunurilor populaţiei civile şi a Fondului Bisericesc Ortodox din această zonă.

Lucrarea se bazează pe documentele din fondurile Arhivelor Statului din Suceava

Cu un titlu care captează atenţia cititorilor, „Bucovina - Adevăruri trecute sub tăcere”, lucrarea prof. Cătălin Huţu vizează, ca spaţiu geografic de cercetare, trei judeţe din zona colinară şi montană a Bucovinei istorice - Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi, Suceava şi judeţul Baia din Regatul României, teritoriu care se circumscrie astăzi judeţului Suceava.

Autorul, care subliniază în textul introductiv faptul că problematica prezentată în această carte „nu a fost deloc abordată în mod pragmatic, nici măcar după celebra Declaraţie din aprilie 1964, când România a încercat să iasă puţin de sub controlul Kremlinului”, accentuează că „cea mai mare parte a lucrării este alcătuită pe baza elementelor şi faptelor cuprinse în fondurile deţinute de Filiala Arhivelor Statului din Suceava”.

Pagubele gospodăriilor ţărăneşti şi pierderile suferite de Fondului Bisericesc Ortodox

Structurată pe cinci capitole („Spre cel de-al Doilea Război Mondial”, „Participarea României la războiul germano-sovietic”, „Pagubele provocate de trupele sovietice în gospodăriile ţărăneşti din Bucovina de sud şi judeţul Baia în perioada aprilie 1944-septembrie 1945”, „Pagubele provocate Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina”, „Pagubele provocate de trupele sovietice Fondului Bisericesc Ortodox în sectorul forestier şi de prelucrare a lemnului”) şi cu un segment final de „Concluzii”, lucrarea cuprinde şi câteva anexe care, aşa cum spune autorul, fac „un rezumat al tuturor pagubelor” înregistrate pe teritoriul aflat în studiu.

Referindu-se la pagubele gospodăriilor ţărăneşti, Cătălin Huţu, vizează pierderile la cereale, plante tehnice, cartofi, legume şi fructe, furaje şi animale, păsări de curte dar şi atelaje hipo şi harnaşamente. În ceea ce priveşte pierderile suferite de Fondului Bisericesc Ortodox, valoarea acestora se ridică la 2.028.088.620 lei, adică 81.123 dolari, la cursul liber al dolarului din noiembrie 1944.

O carte care sintetizează jaful şi spolierea României (cu focalizare pe sudul Bucovinei) de către sovietici

Pierderi din teritoriul sud-bucovinean care n-au rămas la acest stadiu întrucât prin Tratatul de Pace între Puterile Aliate şi Asociate şi România (încheiat la Paris, la 10 februarie 1947) România a fost bună de plată faţă de Uniunea Sovietică „pentru pagubele pricinuite prin operaţiunile militare şi ocuparea teritoriului sovietic”(„reparaţii”...nu în totalitatea lor, ci numai în parte) „pentru o valoare de 300.000.000 dolari USA, plătibili în opt ani, începând de a 12 septembrie 1944, în natură (produse petroliere, cereale, lemn, vase maritime şi vase fluviale, utilaj divers, etc.).

O carte care sintetizează jaful şi spolierea României (cu focalizare pe sudul Bucovinei) de către sovietici.