Consiliul Judeţean Suceava şi Muzeul Bucovinei au organizat ieri, la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava, manifestarea cu genericul „24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Romane”, manifestare în cadrul căreia a fost aniversat evenimentul Micii Uniri (Moldova cu Ţara Românească) şi a fost lansat „Anuarul Muzeului Bucovinei 2010”.
„O piesă importantă, rară, din colecţiile muzeului”
În foaierul Muzeului de Istorie a fost expus, încadrat de două portrete grafice cu chipurile Principelui Alexandru Ioan Cuza şi al Doamnei Elena Cuza, un steag tricolor, care era arborat la reşedinţa de la Ruginoasa atunci când domnitorul se afla acolo.
Steagul, „o piesă importantă, rară, din colecţiile muzeului”, aşa cum a subliniat directorul general al instituţiei, Constantin-Emil Ursu, face parte, după cum a precizat muzeograful Dan Petrovici, „dintr-o serie mai mare de obiecte recuperare de la Ruginoasa”, localitate care a fost cândva cuprinsă administrativ în fostul judeţ Baia.
„Un moment deosebit de important din istoria României”
Vicepreşedintele CJ Suceava, Vasile Ilie, care a prezentat succint şirul evenimentelor care au condus la înfăptuirea actului istoric al Micii Uniri, a apreciat aniversarea ca fiind „un moment deosebit de important din istoria României”.
Subprefectul Angela Zarojanu a remarcat la rândul său faptul că Muzeul Bucovinei pregăteşte de fiecare dată, când marchează un eveniment, câte o surpriză vizitatorilor săi.
În prezenţa participanţilor (între care se aflau cadre didactice şi elevi, cărora muzeograful Dan Petrovici le-a oferit apoi un ghidaj special prin sălile muzeului) a fost lansat „Anuarul Muzeului Bucovinei 2010”.
„O carte de vizită impresionantă pentru instituţia muzeală suceveană”
Aşa cum a spus conf. univ. dr. Florin Pintescu, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, lucrarea, care a apărut în format ştiinţific clasic şi care reprezintă „o carte de vizită impresionantă pentru instituţia muzeală suceveană”, cuprinde secţiuni de arheologie, istorie, muzeologie, conservare şi restaurare, precum şi o secţiune cu note şi comentarii.
Este primul anuar care poartă noua titulatură a instituţiei muzeale sucevene (Muzeul Bucovinei) şi singurul care a reuşit să apară pe un an, numerele anterioare având apariţia la doi sau chiar la trei ani.
O lucrare, aşa cum a remarcat istoricul dr. Aurelian Căruntu, „care reprezintă încă o dovadă că la Suceava cultura supravieţuieşte în condiţii de criză”.
Directorul general adjunct al Muzeului Bucovinei, arheologul dr. Ion Mareş, care este redactorul responsabil de număr, a subliniat că anuarul, „care conţine o cantitate mare de materiale ştiinţifice” (365 de pagini), va ajunge, prin schimburile internaţionale, în peste 80 de instituţii din întreaga lume.