Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni a găzduit joi, lansarea celei de-a doua ediţii a volumului “Cartea Fălticenilor de la A la Z”,sub semnătura lui Cătălin Ciolca. Prezentarea cărţii a fost făcută de scriitorul Grigore Ilisei şi profesorul Neculai Sturzu.
După apariţia primei ediţii în 2005 şi lansarea cărţii la Fălticeni şi la Iaşi, foarte mulţi cititori şi cunoscuţi i-au sugerat lui Cătălin Ciolca să meargă mai departe şi să dea o lucrare mai cuprinzătoare privind această localitate, într-o viziune lexico-grafică de sine stătătoare. Impulsul decisiv a fost dat de Arhimandritul Timotei Aioanei, care a şi contribuit la reeditarea cărţii.
„Aşa cum dicţionarul limbii române este o carte tezaur, pentru Fălticeni această carte este un tezaur al locului pentru că tezaurizează ceea ce a fost faptă aleasă de-a lungul timpului în existenţa acestei aşezări. Este o carte mărturisitoare despre valorile acestui loc. Viziunea domnului Ciolca este integratoare pentru că, pe de o parte, realizează o galerie a unor portrete, apoi realizează o descriere amănunţită, în date esenţiale, a tuturor aşezărilor din cuprinsul fostului judeţ Baia, care avea capitala la Fălticeni şi prezintă instituţiile mai importante, cele care au fost elementele constitutive ale climatului din care au ieşit valorile fălticenene”, a precizat scriitorul Grigore Ilisei.
Fălticeni - loc al lucrării spirituale
Venit de pe Valea Ialomiţei, Cătălin Ciolca are vechi legături cu Ţara Moldovei. Descoperirea unicităţii urbei Fălticenilor „ca loc al lucrării spirituale” s-a petrecut în timp ce venea ca jurnalist pentru a intra în casa „de poveste” a profesorului Aurel George Stino, „o casă cu aromele cărturăriei”, sau mergând prin satele din jurul Fălticeniului cu buna lor cuviinţă şi cu simplitatea înălţătoare a înţelepciunii ţărăneşti. Aceste lucruri l-au cucerit, l-au fascinat şi a încercat să le cuprindă în cele două ediţii a „Cărţii Fălticenilor de la A la Z”. Aşa cum a precizat scriitorul Grigore Ilisei, apărând lucruri noi, evenimente noi, personalităţi, acestea trebuie adăugate, indiferent de cine o face. Asemenea cărţi fac parte dintr-un corpus naţional care dă vitalitate şi forţă unei culturi şi unei spiritualităţi.
Peste 700 de articole într-o carte dicţionar
La rândul său, profesorul Necului Sturzu, cel care deja a făcut lectura cărţii, s-a arătat interesat mai mult de instituţiile prezente în cele peste 700 de articole din cartea-dicţionar. Foarte bine reprezentate în carte sunt instituţia bisericii, instituţia şcolară, instituţia presei, pentru că la Fălticeni a fost un teren foarte fertil pentru presă, instituţia cercetării ştiinţifice.
„De fiecare dintre aceste instituţii sunt legate personalităţi sau simple persoane, oameni care au hărăzit câteva din momentele vieţii lor, înşiruind cuvinte sau aşternând culoare pe pânză. Prin acest efort, Cătălin Ciolca a apropiat de cultură mulţi cetăţeni ai acestei urbe, ai acestei zone, pentru că din fericire nu pierde legătura extraordinară care a existat şi există între oraşul acesta şi comunele din zonă”, a precizat prof. Neculai Sturzu.
La manifestarea culturală găzduită de Sala Pictor Aurel Băeşu din Fălticeni au participat numeroşi iubitori de literatură şi de istorie locală din zona Fălticeni, preoţi, profesori şi elevi de la unităţile de învăţământ din municipiu, elevi jandarmi de la Şcoala de Subofiţeri Jandarmi, deputatul Sanda-Maria Ardeleanu şi primarul Vasile Tofan.