Poetul Mircea Dinescu, aflat într-un turneu de promovare a volumului său de versuri intitulat „Femeile din secolul trecut”, volum pe care-l prezintă împreună cu un CD cu cântece în propria sa interpretare şi cu „poezii pe sticlă” care etichetează vinul din producţia proprie, a fost prezent joi la Suceava.
“Caravana cu cântecele, versurile şi vinul lui Dinescu” a poposit la Dom Polski, unde poetul şi-a prezentat oferta constând în 24 de poezii, cuprinse în volumul editat de Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu”, nouă cântece înregistrate pe un CD şi câteva soiuri de vin din podgoria proprie, cu etichete cu versuri cu semnătura autorului.
Criticii şi prezentatorii „sunt buni doar ca să plictisească publicul înainte”
Singur pe scenă, având ca „recuzită” doar binecunoscuta-i pălărie neagră de „gabor”, Mircea Dinescu şi-a prezentat, în faţa unui public care a umplut până la limită sala de spectacole suceveană, „produsele” într-o manieră auto-ironică.
Spunând de la bun început că n-a venit însoţit de critici şi prezentatori pentru că „aceştia sunt buni doar ca să plictisească publicul înainte, după care vine autorul şi nu-l mai ascultă nimeni”, Mircea Dinescu, dezinvolt şi fără să-şi impună restricţii de atitudine sau de limbaj, şi-a susţinut spectacolul.
Pentru că a fost un adevărat spectacol, one man show, în care Mircea Dinescu a cântat, a recitat, a spus istorioare cu „ingrediente” picante.
„Un omagiu adus femeilor din secolul trecut”
După o scurtă introducere în care a povestit cum a căzut la examenul de admitere la Institutul de Teatru (fiindcă şi-a recitat propriile poezii) şi cum a fost apoi în armată la Slatina, Mircea Dinescu a spus că, la finele anului trecut, când a trecut pragul vârstei de 60 de ani, s-a felicitat singur scoţând de sub tipar acest volum de versuri, volum care, aşa cum a menţionat el, conţine „poeziile mele scrise la bătrâneţe şi desenele lui Dan Erceanu făcute la tinereţe”.
Un volum care este „un omagiu adus femeilor din secolul trecut” („pentru că marile iubiri le-am avut în secolul trecut, în adolescenţă”), volum care cuprinde „poezii de amor uşor buruienoase, unele mai parodice, altele mai tragice şi mai metafizice, toate în vers clasic”.
„Un adolescent uşor mai şifonat”
Subliniind faptul că a rămas „un adolescent uşor mai şifonat”, Mircea Dinescu a alternat cântecele cu recitarea, stârnind aplauzele spectatorilor.
Cu microfonul într-o mână şi cu cealaltă mână în buzunarul pantalonilor, bătând tactul cu talpa piciorului, Mircea Dinescu, în duet cu el însuşi (întrucât cânta suprapunându-se cu înregistrarea), a început cu un colind şi a continuat cu cântece laice fără perdea.
Şi pentru a nu părea desuet doar cu femeile din secolul trecut, a recitat şi o poezie cu o femeie din secolul XXI: „Elodia”.
Prezenţa scenică s-a încheiat după un bis al cântecului cu versurile „Şapte mere-ntr-o basma / Şi-am plecat la Moscova”.
„Şapte mere-ntr-o basma / Şi-am plecat la Moscova”
N-au prea înţeles spectatorii şi nici poetul de ce a urcat la final pe scenă „Banda ţărănească” de la Dolhasca (deşi Mircea Dinescu n-a respins solicitarea gazdelor, a făcut precizarea că la manifestările sale nu aduce şi pe alţii pe scenă) şi de ce în foaierul Dom Polski, unde poetul avea standul de prezentare cu vânzare şi s-a instalat pentru a acorda autografe, a cântat tot timpul fanfara de la Calafindeşti, făcând aproape imposibil, în sunetul alămurilor, orice dialog.
În hărmălaia din foaier, unde Mircea Dinescu era asaltat de doritorii de autografe, graficianul Mihai Pânzaru PIM i-a oferit un portret grafic de care acesta s-a arătat încântat.
În întunericul serii, sucevenii s-au îndreptat către case fredonând refrenul de la sfârşitul spectacolului: „Şapte mere-ntr-o basma / Şi-am plecat la Moscova”.