„Comori arheologice în Muzeul Bucovinei”

La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis ieri, ca manifestare circumscrisă simpozioanelor „Artă şi civilizaţie medievală” (ediţia a XVII-a) şi„Bucovina - File de istorie” (ediţiaa XII-a), expoziţia cu genericul „Comori arheologice în Muzeul Bucovinei”.

115 ani de săpături arheologice în Bucovina

În prezenţa unei asistenţe numeroase alcătuită din istorici, cercetători, muzeografi, directorul general al Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, a subliniat faptul că anul 2010 a început cu aniversarea a 110 ani de activitate muzeografică la Suceava, pentru a marca acum, prin organizarea acestei expoziţii, 115 ani de săpături arheologice în Bucovina.

Expoziţia, aşa cum a spus dr. Bogdan-Petru Niculică, coordonatorul colectivului de realizare (colectiv din care fac parte dr. Monica Dejan şi dr. Mugur Andronic) etalează, în cele trei încăperi de la parterul muzeului dedicate manifestărilor expoziţionale temporare, artefacte arheologice descoperite în campaniile de cercetare întreprinse de-a lungul timpului în perimetrul bucovinean.

Personalităţi ale arheologiei care au contribuit la dezvoltarea şi promovarea acestei discipline în Bucovina

Sunt expuse unelte, arme, ceramică, podoabe (aparţinând civilizaţiei Cucuteni, epocii bronzului şi epocii fierului, perioadei de formare a poporului român), monede romane şi medievale, textile arheologice, precum şi o serie de documente edificatoare (cum ar fi copia hărţii arheologice a Bucovinei întocmită de Dionisie Olinescu, o scrisoare aparţinând lui Karl A. Romstorfer, sau jurnalul săpăturilor efectuate la Cetatea de Scaun a Sucevei în anul 1895).

Sunt prezentate totodată personalităţi ale arheologiei care au contribuit la dezvoltarea şi promovarea acestei discipline în Bucovina: Karl A. Romstorfer, Raimund F. Kaindl, Iosif Fleischer, Josef Szombathy, Dionisie Olinescu, Vasile Ciurea, Ion Nestor, Emil I. Emandi.

Artefacte de o mare diversitate şi piese clasate în categoria Tezaur

Între piesele arheologice expuse se remarcă sceptrul-pisălog (bronz târziu, 1700 - 1250 î. Hr.), care nu a mai fost prezentat până acum într-o expoziţie, măsuţa-altar cu orificiu central, piesă ceramică descoperită în aşezarea cucuteniană de la Adâncata - Dealul Lipovanului, sau o amforă de la Şipeniţ.

Vizitatorii pot vedea artefacte de o mare diversitate, de la piepteni de os, din sec. al IV-lea (Mirăuţi - Suceava), unelte şi arme din cupru şi bronz, până la cahle din sec. al XV-lea (Baia şi Suceava).

Vitrina centrală din salonul principal de expunere etalează piese clasate în  colecţia Tezaur: aplicele scitice din aur (sec. VII - VI î. Hr.), descoperite la Cajvana, inelul cu inscripţie atribuit voievodului Laţcu (a doua jumătate a sec. al XIV-lea), descoperit cu prilejul săpăturilor efectuate la Biserica Sf. Nicolae din Rădăuţi („un inel - cum a spus dr. Monica Dejan - care ar putea să ţină singur în spate un muzeu”), un ducat emis de regele Albert al Ungariei (1437-1439), descoperit la Curtea Domnească din Suceava, şi câţiva nasturi traforaţi, din argint aurit (a doua jumătate a sec. al XIV-lea).

*

O expoziţie care, aşa cum a precizat la final dr. Mugur Andronic, a creat realizatorilor „mari dificultăţi în alegerea exponatelor cele mai reprezentative”.