Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Un grup expediţionar, din care au făcut parte directorul general al Muzeului Bucovinei, Constantin-Emil Ursu, arheologul şi directorul general adjunct Ioan Mareş, scriitorul şi publicistul Ion Drăguşanul, artistul plastic Radu Bercea şi subsemnatul, a efectuat, cu câteva zile în urmă, o cercetare de teren pe Muntele Măgura, în partea de N-E a oraşului Gura Humorului, pentru identificarea amplasamentului unei fortificaţii austriece.
Un fort de formă hexagonală
Este vorba de una din cele cinci fortificaţii care apar pe harta cadastrală din anul 1856, fortificaţii construite de austrieci pentru a asigura cordonul sanitar şi pentru a apăra zona.
Observaţiile făcute confirmă existenţa unui fort de formă hexagonală înconjurat cu întăritură de pământ (înaltă de circa 2 - 2,5 m şi cu lăţimea de 7 - 8 m) cu drum circular în interior şi urme ale unor construcţii din piatră.
Fortul era legat de oraş printr-un drum construit ingenios în panta versantului, care permitea trecerea peste un pârâu pe un pod (Podul Dracului) ai cărui piloni masivi din piatră au rezistat timpului.
Un drum săpat în versant pe latura de N-V era străjuit de maluri consolidate cu piatră, dovadă fiind numeroasele pietre cu urme de prelucrare risipite de-a lungul acestei căi pe care circulă astăzi utilaje forestiere.
Cetatea Homorului
Fortificaţia, care oferea o bună vizibilitate asupra întregii depresiuni a Humorului, este descrisă, aşa cum atrăgea atenţia Ion Drăguşanul într-unul din editorialele sale publicate în „Monitorul de Suceava”, de învăţătorul humorean Dimitrie Mitric-Bruja, în „Revista Bucovinei” din anul 1896.
Arheologul dr. Ioan Mareş este de părere că „merită efectuată o cercetare arheologică pentru precizarea stratigrafiei locului, având în vedere presupunerea că ar putea exista şi o construcţie anterioară fortului austriac”.
„Fortăreaţa miraculoasă”, despre care scria Dimitrie Mitric-Bruja, ar putea fi construită pe locul vechii Cetăţi a Homorului, poate anterioară anului 1286, sau chiar dacică, cum presupune Ion Drăguşanul.
„Alţii îşi inventează istoria, iar noi o îngropăm în uitare”
Inginerul humorean Ciprian Malanca a cercetat locul pe parcursul mai multor ani. El spune că la începutul anilor ’60, pe Podul Dracului se putea trece întrucât avea o platformă din lemn.
Planurile militare ale fortificaţiilor austriece se găsesc, cu siguranţă, în arhivele de la Viena, iar cercetarea acestora ar permite reconstruirea fortului care ar deveni un punct de atracţie turistică.
„Alţii - spune Ion Drăguşanul - îşi inventează istoria, iar noi o îngropăm în uitare”.
„Un reper turistic unic în peisajul bucovinean”
Directorul general al Muzeului Bucovinei, arheologul Constantin-Emil Ursu, spune că„fortificaţiile militare austriece din zona Humorului pot reprezenta, dacă vor fi puse în valoare, un reper turistic unic în peisajul bucovinean şi, fără îndoială, de mare interes”.
„Din discuţia telefonică pe care am avut-o cu dl Marius Ursaciuc, primarul oraşului Gura Humorului - subliniază el - am aflat că s-a depus deja un proiect pentru obţinerea unei finanţări, noi urmând să facem partea de cercetare arheologică”.
