Arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, căreia recent Consiliul Local al urbei i-a acordat titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Suceava”, mi-a semnalat faptul că la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina se află o impresionantă piesă arheologică, singura din România căreia i s-a dedicat o...poezie.
Soba, alcătuită din peste 700 de cahle cu motive decorative
Este vorba de soba din cahle din Casa Domniei, o construcţie exterioară Cetăţii de Scaun a Sucevei, destinată spre a înlocui Sala tronului cu prilejul unor ceremonii care nu se puteau desfăşura în cetate.
Casa Domniei a fost ridicată la sfârşitul sec. al XV-lea, în jurul anului 1480, şi a funcţionat până în toamna anului 1497, când a fost incendiată.
Săpăturile întreprinse pe Câmpul Şanţurilor au scos la iveală, în anii 1955-1956, cahlele din care a fost construită această sobă, o instalaţie de încălzire care, aşa cum spune Paraschiva Victoria Batariuc, „se încadrează, tipologic, în marea grupă a sobelor gotice târzii, în formă de turn de cetate”.
Soba, care era alcătuită din peste 700 de cahle cu motive decorative, avea o înălţime de cca. 3,8 metri, camera inferioară de ardere fiind de formă paralelipipedică, iar camera de încălzire având forma unui poligon cu 16 laturi.
„O variantă moldovenească a sobei gotice târzii”
Primele cahle au fost scoase de pe Câmpul Şanţurilor de arheologul Trifu Martinovici, cel care a descoperit şi două tezaure, unul păstrat într-o pungă de catifea (care conţinea obiecte de podoabă, perle şi câteva plăcuţe de aur filigranat), iar celălalt învelit într-o pânză (vase laice - farfurii de cositor, dar şi obiecte de cult - fragmente dintr-un potir din argint şi argint aurit), tezaure care au intrat în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României. Cercetările au fost continuate apoi de arheologul Radu Popa, care a definit instalaţia de încălzire amplasată pe peretele de est al Casei Domniei ca fiind „o variantă moldovenească a sobei gotice târzii”.
„Soba la care s-a încălzit Moldova”
La un interval de cca. zece ani de la descoperirea primelor cahle ale sobei, în anul 1975, Paraschiva Victoria Batariuc a citit în ziarul „Scânteia” o poezie dedicată sobei de la Suceava, semnată de poetul Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu, 1920 - 2004).
Poezia, cu titlul „Soba la care s-a încălzit Moldova”, pe care a copiat-o atunci din gazetă, a regăsit-o recent când şi-a făcut ordine printre hârtii:
„De la Suceava, din moşia-n somn / ca dintre scumpe danii de hrisov, a / răzbit până la noi, din domn în domn / soba la care s-a încălzit Moldova. // Oprite-n piatră, vremurile-au stat, / că priceputa mână de valah le / scrisese-n smalţuri - şi le-a pus la sfat / cu zimbrii stemei, zugrăviţi pe cahle. // Moldova mea şi-a noastră de demult / te poartă-n sine-adânca mea cerneală / şi din peniţă până-n os ascult / cum nu te-nduri de pace-n osteneală. // Cum nu te-nduri de-avutul subteran / ci ni-l întorci ca pe-o străveche slovă, / voievodal jăratec din codrii lui Ştefan, / la care toată te-ncălzeai, Moldovă”.
Soba ar putea fi reconstituită
Paraschiva Victoria Batariuc, care în monografia „Cetatea de Scaun a Sucevei” a scris despre această sobă şi despre motivele ornamentale de pe cahle (publicând şi încercarea de reconstituire grafică a acesteia, realizată de Radu Popa şi Monica Mărgineanu-Cârstoiu), spune că soba ar putea fi într-adevăr refăcută.
Reconstituirea s-ar putea face numai într-o încăpere specială a muzeului (care ar putea fi proiectată într-o nouă configuraţie a imobilului), situată la parter (din cauza greutăţii mari a sobei) şi având o înălţime de cca. 4,5 metri.