Trepte din lespezi de mormânt

Turnul Roşu, turnul-clopotniţă al bisericii armeneşti Sf. Simion din Suceava, care a fost construit cu 38 de ani mai târziu decât lăcaşul de cult, are scara exterioară realizată prin suprapunerea câtorva lespezi de mormânt.

Turnul ale cărui clopote au amuţit

Biserica Sf. Simion, construită în anul 1513, cea mai veche biserică armenească din perimetrul intravilan al Sucevei (Mănăstirea Hagigadar, de pe „Dealul lui Bulai”, din afara zonei urbane, fiind datată cu un an mai înainte, în anul 1512), la care se execută în prezent lucrări de consolidare şi restaurare, este străjuită de acest turn-clopotniţă ridicat în anul 1551.

Turnul, ale cărui clopote au amuţit de o bună bucată de vreme întrucât vibraţiile provocate de sunete pun în pericol construcţia, măsoară pe verticală 28 de metri şi este, ca înălţime (după Turnul Lăpuşneanu al Bisericii Sf. Dumitru şi Turnul Petru Şchiopul de la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou), cel de-al treilea turn medieval al Sucevei.

Trepte pentru scara exterioară

Clopotele din Turnul Roşu aveau o sonoritate deosebită datorită procentului  ridicat de argint din compoziţia bronzului din care au fost turnate şi se

spunea că atunci “când trage clopotul Filipos de la Sf. Simeon, să tot mori”.

Dacă lucrările de consolidare şi restaurare care se execută la biserica armenească Sf. Simion au oferit câteva surprize (descoperirea unei tainiţe sub platforma altarului, urme de zidărie care sugerează un alt plan al construcţiei şi, contrar informaţiilor de până acum - potrivit cărora biserica nu a fost pictată - s-au găsit urme de pictură murală în interior) se cuvine consemnat şi faptul că Turnul Roşu are ca trepte pentru scara exterioară lespezi de mormânt inscripţionate.

Lespezi cu inscripţii vizibile în armeana veche

Lespezile, cu inscripţii vizibile în armeana veche, nu au fost încă cercetate. De fapt şi pardoseala din interiorul bisericii era realizată din

lespezi de morminte mai vechi, pardoseală despre care arheologul Florin Hău spune că este „o operă de restaurare din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea”. Utilizarea pietrelor de mormânt în construcţia unor lăcaşuri de cult, încastrarea lor în ziduri nu este o metodă întâlnită doar în acest caz.

La Biserica armenească Sf. Cruce, catedrala armenilor din Suceava (construită în anul 1521) pot fi văzute lespezi de mormânt în zidăria exterioară.