La Poiana Negri s-a desfăşurat, în intervalul 14 - 20 iunie a.c., o nouă ediţie a Taberei Internaţionale de Artă Plastică „Lumina Nordului”.
23 de participanţi din 16 judeţe din România, din Ucraina şi din Republica Moldova
Cea de-a V-a ediţie a taberei organizată de Şcoala de Arte „Ion Irimescu” din cadrul Centrului Cultural Bucovina, singura tabără din ţară care se adresează elevilor şi absolvenţilor şcolilor populare de arte (tabără care a dobândit caracter internaţional prin participarea unor tineri artişti de la şcoli similare din ţările vecine) a reunit în perimetrul bucovinean un număr de 23 de participanţi din 16 judeţe din România, din Ucraina şi din Republica Moldova.
Tabăra, al cărei director artistic este de la prima ediţie criticul de artă ieşean Valentin Ciucă, este rezultatul unui proiect inedit, care a debutat în anul 2006 şi se desfăşoară, an de an, cu continuitate şi rezultate tot mai substanţiale.
În lumina nordului bucovinean
Având ca temă, la ediţia din acest an, peisajul bucovinean, tabăra (în care alături de elevi şi absolvenţi ai şcolilor de arte se află şi câţiva profesori, artişti consacraţi, care îi îndrumă şi îi consiliază pe participanţi) a fost găzduită de pensiunea “La Bella Vista”, amplasată într-un cadru mirific, în care privirea, atrasă de orizontul împădurit, alunecă peste relieful acoperit cu un covor vegetal, pe care pâlcurile multicolore de flori trasează ingenioase motive decorative.
În acest cadru, în lumina nordului bucovinean (“un nord al valorii”, dar şi “un nord al fiinţei interioare”, aşa cum a definit criticul Valentin Ciucă genericul acestei tabere), s-au realizat, pe parcursul unei întregi săptămâni, lucrări artistice în care s-au fixat pe pânză frumuseţile locului.
O vizită inopinată în mijlocul creatorilor de frumos
O vizită inopinată în mijlocul acestor creatori de frumos ne-a permis să-i surprindem la lucru, să-i cunoaştem, să le vedem lucrările şi să aflăm opiniile lor despre tabără.
Însoţindu-l pe directorul şcolii de arte sucevene, prof. Petre Horvat, iniţiatorul şi organizatorul acestei tabere, am avut prilejul să-i urmărim cum lucrează şi să stăm de vorbă cu câţiva dintre artiştii participanţi, unii dintre ei cunoştinţe din anii precedenţi.
Cum am nimerit într-o zi cu vreme capricioasă, i-am găsit lucrând pe terasă şi în interiorul pensiunii.
Pentru prima oară într-o tabără de creaţie şi pentru prima dată în Bucovina
Cel mai tânăr participant, Cristian Bota (în vârstă de 14 ani), din localitatea Boian, regiunea Cernăuţi, din Ucraina, avea deja două tablouri terminate. Ne-a spus zâmbitor că acasă la el se vorbeşte româneşte, că se află pentru prima oară într-o tabără de creaţie şi că şi-a făcut mulţi prieteni.
Alături de el, pe terasa acoperită a pensiunii, se afla la lucru Daniela Panc, din Zalău, elevă în anul III la şcoala de artă la clasa prof. Rodica Pojar. Aflată pentru prima dată în Bucovina, s-a arătat încântată de frumuseţea zonei, alegându-şi ca subiect, pentru unul din tablourile sale, un pin uriaş.
Maria Teişanu, din Suceava (clasa graficianului Mihai Pînzaru PIM) picta un peisaj montan alături Ana Maria Larivanov, din Botoşani (care-l are ca maestru pe prof. Ştefan Hreniuc), preocupată de redarea pe pânză a margaretelor atât de des întâlnite în jurul pensiunii.
Relaxare înainte de examenul de bacalaureat şi primul peisaj în tuş
Gheorghi Paciu, din Republica Moldova, absolvent al Şcolii de Arte din Suceava (clasa prof. Viorica Moruz), care a participat şi la ediţia de anul trecut, gusta câteva clipe de relaxare prin pictură întrucât, peste câteva zile, urmează să susţină examenul de bacalaureat la Colegiul Economic “Dimitrie Cantemir”.
Suceveanca Andreea Răileanu (anul I, la clasa prof. Sorin Baciu) a mărturisit şi ea că se află la prima tabără de creaţie, iar Bogdan Chirap, tot sucevean (anul I, la clasa prof. Mihai Pînzaru PIM), care a obţinut anul acesta Premiul II pentru grafică la cea de-a III-a ediţie a Concursului Naţional de Artă Plastică “Ion Irimescu”, a realizat pentru prima oară un peisaj în tuş.
“Experienţe artistice deosebite” într-un “adevărat colţ de rai”
Dacă acestea au fost “grupa mică” şi “grupa mijlocie”, la “grupa mare”, adică cea din care fac parte creatori care au trecut de vârsta copilăriei şi de adolescenţă, am remarcat participarea Cristianei Anton (absolventă a şcolii de arte din Ploieşti), cartograf la PETROM, care a apreciat tabăra ca fiind “minunată, amplasată într-un adevărat colţi de rai”, o tabără care i-a oferit prilejul unor “experienţe artistice deosebite”, şi a lect. univ. Carmen Muraru, care urmează cursurile şcolii de arte din Bacău.
Aceasta ne-a mărturisit că a fost impresionată de atmosfera prietenească, de faptul că a avut ocazia de a se întâlni cu oameni comunicativi şi a avut prilejul să vadă cum lucrează şi alţi artişti.
“De la un an la altul, participanţii sunt tot mai buni, iar lucrările sunt de calitate”
Am păstrat pentru final opiniile a doi profesori, artişti plastici consacraţi, participanţi şi la alte ediţii ale taberei “Lumina Nordului”. Viorica Moruz, de la Şcoala de Arte “Ion Irimescu” din Suceava, a remarcat faptul că “de la un an la altul, participanţii sunt tot mai buni, iar lucrările executate sunt de calitate”.
Mihai Şerbănescu, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, profesor la Universitatea “Valahia” şi la Şcoala de Arte “Octav Enigărescu” din Târgovişte, care lucra la un şevalet “care a văzut de vreo zece ori America”, a accentuat faptul că “zona oferă o mare bogăţie de culoare şi forme”, iar participanţii la tabără “talentaţi şi dornici să lucreze, trebuie să conştientizeze faptul că lucrările lor vor rămâne şi vor dăinui în timp pentru a povesti şi generaţiilor viitoare despre locul acesta”.
Tabăra “Lumina Nordului”, o ţintă râvnită de elevii şi absolvenţii şcolilor de arte din ţară şi din ţările vecine
Faptul că, de la an la an, rezultatele acestei tabere de creaţie sunt tot mai bune, confirmă spusele directorului Petre Horvat şi anume că Tabăra “Lumina Nordului” a devenit o ţintă râvnită de elevii şi absolvenţii şcolilor de arte din ţară şi din ţările vecine.
“Există - aşa cum a precizat el - o concurenţă în rândul celor care doresc să fie selectaţi pentru participarea la această tabără”.
Stimulativ este şi faptul că fiecare ediţie se încheie cu o expoziţie cu lucrările participanţilor, lucrări care sunt promovate atât printr-un catalog tipărit, cât şi printr-unul realizat pe suport electronic.