Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Arheologii suceveni, care semnalau săptămâna trecută existenţa unei tainiţe în altarul bisericii armeneşti Sf. Simion, au continuat cercetările în interiorul lăcaşului de cult şi au identificat urme de zidărie care sugerează un alt plan al construcţiei.
Tainiţa, „pusă în plan” de către arheologii suceveni
Ansamblul Bisericii Sf. Simion (alcătuit din lăcaşul de cult şi turnul clopotniţă cunoscut cu numele „Turnul Roşu”), care marca la începutul sec. al XVI-lea limita superioară a cartierului armenesc din vatra oraşului Suceava, se află în reabilitare din anul 2004.
Lucrările, care sunt prinse în planul Naţional de Restaurare şi se efectuează de către firma „Restaco”, au scos la iveală săptămâna trecută, sub platforma altarului, o tainiţă care a trezit interesul cercetătorilor arheologi.
Tainiţa, despre existenţa căreia nu se ştia până acum („tainiţă unicat într-un lăcaş de cult ortodox”, aşa cum a spus arheologul Florin Hău) a fost „pusă în plan” de către arheologii suceveni pentru ca arhitectul Dan Kisilevici, şeful proiectului de restaurare, să poată oferi o soluţie pentru continuarea lucrărilor.
„Trasee de zidărie care indică un alt plan al construcţiei”
Săptămâna aceasta, arheologii au început să sape în naosul bisericii unde există urme de morminte. Sub stratul de pământ (de pe care pardoseala din piatră a fost îndepărtată şi scoasă din biserică de firma care execută lucrările de consolidare şi restaurare) s-au descoperit „trasee de zidărie care indică un alt plan al construcţiei”.
„Perpendicular pe zidul nordic al naosului - a precizat Florin Hău - am identificat un zid transversal, care sugerează un alt gen de compartimentare”.
De fapt, aşa cum a subliniat Florin Hău, pardoseala din piatră groasă (gresie care ar putea proveni de la carierele din zona Molid), pardoseală pentru care s-au folosit şi lespezi de morminte vechi (pe care se văd urme de inscripţii armeneşti), este „operă de restaurare din cea de-a doua jumătate a sec. al XIX-lea”.
„Nu-i exclus să găsim şi urmele unei biserici mai vechi”
În interiorul bisericii au mai rămas două asemenea lespezi, cu inscripţii încă nedescifrate, în zona de nord-est a naosului.
Arheologii Florin Hău şi Ştefan Dejan au început să îndepărteze cu grijă straturile de pământ din apropierea acestor lespezi, făcând o „casetă” şi găsind nivelul de construire cu circa 70 de cm. mai jos de ultimul nivel de călcare.
La marginea uneia dintre pietrele tombale, piatră care este parţial încastrată în zidul bisericii, se văd urmele unei zidării care sugerează o altă compartimentare a construcţiei.
„Nu-i exclus - spune Florin Hău - să găsim şi urmele unei biserici mai vechi”.
