O echipă de arheologi suceveni din cadrul Complexului Muzeal Bucovina, care cercetează interiorul bisericii armeneşti Sf. Simion, semnalează descoperirea unei tainiţe în altar, lucru nemaiîntâlnit într-un lăcaş de cult ortodox.
O tainiţă care a trezit interesul cercetătorilor arheologi
Ansamblul arhitectonic medieval al Bisericii Sf. Simion (alcătuit din lăcaşul de cult şi clopotniţa cunoscută cu numele „Turnul Roşu”), care marca la începutul sec. al XVI-lea limita superioară a cartierului armenesc din vatra oraşului Suceava, se află din anul 2004 în reabilitare.
Biserica stă sub cheie din anul 1969, întrucât starea construcţiei nu mai prezenta siguranţă, iar turnul-clopotniţă constituie şi în prezent un obiectiv cu risc de prăbuşire în caz de cutremur.
Lucrările, care se efectuează acum şi în interiorul bisericii de către firma „Restaco”, au scos la iveală, sub platforma altarului, o tainiţă care a trezit interesul cercetătorilor arheologi.
„Nu-i exclus să găsim şi urmele unei construcţii mai vechi”
Echipa, alcătuită din arheologii Florin Hău, Ştefan Dejan şi Ion Mareş, trebuie să prezinte, în cât mai scurt timp, o situaţie a cercetărilor din interiorul lăcaşului de cult pentru ca arhitectul Dan Kisilevici, şeful proiectului de restaurare, să poată contura o soluţie pentru continuarea lucrărilor.
Lucrările din interior au dovedit că bisericii iniţiale, alcătuită din naos şi altar, i s-a adăugat, în sec. al XVII-lea, pronaosul.
„Nu-i exclus - spune arheologul Florin Hău - să găsim şi urmele unei construcţii mai vechi”.
Biserica, aşa cum a subliniat el, se afla cu câţiva ani în urmă „în stare de colaps”, dar acum, „prin injectările cu beton şi lucrările de consolidare, este salvată”.
„Nu s-a ştiut despre această tainiţă până acum”
Tainiţa boltită, care a apărut ca urmare a prăbuşirii câtorva pietre din partea superioară a bolţii, „se sprijină pe două arce de piatră foarte ingenios făcute”.
S-a putut constata şi unde era intrarea în această tainiţă întrucât, din interior, se vede „o plombă din cărămidă”.
În interiorul tainiţei nu s-a găsit nimic, ceea ce-l determină pe Florin Hău să susţină că „atunci când a fost închisă a fost golită”.
„Nu s-a ştiut despre această tainiţă până acum”, spune Florin Hău, semnalând totodată „o serie de ziduri şi andosări” la platforma altarului.
„În câteva zile - continuă el - vom da releveul din altar, cu fazele de zidărie, pentru ca arhitectul să poată oferi o soluţie de restaurare şi prezervare a acestei tainiţe unicat”.