„Iubita lui Esto”, un roman în care marele personaj nevăzut este tangoul

La City Gallery, în incinta Shopping City Suceava, a avut loc luni după-amiază lansarea volumului „Iubita lui Esto”, de Constantin Severin.

„Un pretext pentru o altă poveste de dragoste, dintre două culturi, română şi argentiniană”

Evenimentul, organizat de Alexandria Librării şi Shopping City Suceava, a reunit în perimetrul galeriei „tapetat” multicolor cu lucrările expoziţiei „Vis de copil”, expoziţie organizată cu prilejul Concursului naţional de creaţie plastică pentru preşcolari „Penelul fermecat”, un număr însemnat de cititori, prieteni şi cunoscuţi ai autorului, autor cu statut împlinit în poezie, dar care a debutat acum ca prozator cu acest roman de dragoste, o poveste care, aşa cum mărturiseşte el, „nu este decât un pretext pentru o altă poveste de dragoste, dintre două culturi, română şi argentiniană”.

O carte a cărei apariţie a determinat-o pe scriitoarea Angela Furtună să vorbească despre „soarta romanului românesc”, conexând opinii care semnalează „teme ce întârzie să fie abordate”, roman românesc care, din păcate, balansează puternic către literatura mediocră.

Există însă autori care scriu despre spaţii cât mai îndepărtate, care doresc să evadeze dintr-un loc strâmt şi să-şi exprime „apartenenţa la lumea cea mare” şi în acest registru al salvării se plasează şi Constantin Severin cu acest roman în care, aşa cum a subliniat Angela Furtună, „marele personaj nevăzut este tangoul”.

Tangou care s-a auzit discret pe întreg parcursul lansării de carte, constituind fondul muzical al manifestării.

„O carte care îşi va alege ea publicul”

Un roman care, aşa cum a spus criticul literar Rodica Mureşan, de la prima parcurgere a textului, a născut întrebarea dacă nu cumva autorul „intenţionează să continue sau să rescrie această poveste”.

O poveste care „se pretează unei lecturi duale”, al cărei conţinut se realizează prin „joncţiunea între eros şi un substanţial set de referinţe livreşti” care generează „mişcările tectonice de amploare ale unui sentiment incandescent”.

Un roman care „se scrie din corespondenţa celor doi îndrăgostiţi” (scriitorul argentinian Ernesto Sabato şi tânăra fiziciană Maria Rustin), un roman de „confesiune şi introspecţie”, „o scriere fantezistă, exotică şi chiar livrescă”, în care „amestecul de planuri şi schimbările de registru duc la o imposibilă demarcaţie de genuri”.

O carte, aşa cum a spus la final Constantin Severin adresându-se celor prezenţi, „care depinde de voi”, „o carte care îşi va alege ea publicul” întrucât îi vizează pe acei cititori cultivaţi care pot fi în consonanţă cu textul.