În saloanele dedicate expoziţiilor temporare de la parterul Muzeului de Istorie din municipiul Suceava s-a deschis ieri expoziţia intitulată „Textile arheologice din Bucovina”.
Piese de vestimentaţie şi accesorii din colecţiile Complexului Muzeal Bucovina
Expoziţia, organizată cu prilejul desfăşurării în aceste zile (27 - 30 mai a.c.) a celei de-a XLIV-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Rapoarte Arheologice (manifestare care reuneşte la Suceava toată floarea arheologiei româneşti) prezintă textile arheologice (piese de vestimentaţie şi accesorii) datate în sec. XV - XVII, din colecţiile Complexului Muzeal Bucovina.
Expuse în vitrine din sticlă în saloane climatizate (cu temperatură şi umiditate controlată), piesele, restaurate în laboratorul specializat al instituţiei muzeale sucevene, beneficiază de o prezentare vizuală (fotografii alb-negru şi color) care evidenţiază etapele de restaurare prin care au trecut.
Cea mai veche descoperire textilă a arheologilor suceveni
Cea mai veche descoperire textilă a arheologilor suceveni prezentată în expoziţie a fost făcută în anii 1968-69 şi constă într-un guler găsit într-un mormânt datat în sec. al XVI-lea în cimitirul din jurul Bisericii Sf. Dumitru din Suceava.
Resturile acestui guler din dantelă (alături de care s-au găsit 36 de nasturi globulari din argint aurit) au fost restaurate şi constituie una din valoroasele piese textile din colecţia muzeului sucevean.
Expoziţia mai etalează un guler brodat (datat în a doua jumătate a sec. al XVI-lea) descoperit într-unul din mormintele de la Mănăstirea Probota.
Corsajul de rochie şi papucii Păscălinei, soţia boierului Luca Stroici
Alte piese din expoziţia de textile arheologice sunt o rochie din inventarul unui mormânt de la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret (de unde provin şi alte exponate: o năframă brodată cu fir de mătase policromă, un conteş realizat din atlas şi o bonetă decorată cu fir şi bandă de argint aurit) şi un corsaj de rochie recuperat din mormântul Păscălinei, soţia boierului Luca Stroici, de la Probota.
Din acelaşi mormânt de la Probota sunt şi papucii din piele decoraţi cu motiv din ţesătură aurie combinată cu fir de argint.
Bonetă de catifea, paftale, nasturi, aplice şi copci
O frumoasă bonetă din catifea de mătase broşată cu fir de argint aurit, datată în secolele XVI-XVII, a fost descoperită într-un din campaniile arheologice desfăşurate la Biserica Sf. Gheorghe-Mirăuţi din Suceava.
Tot de acolo provin şi mânecile unui veşmânt, mâneci realizate dintr-o ţesătură bogat ornamentată. De asemenea poate fi văzut în expoziţie un acoperământ de cap din dantelă (lucrată cu acul pe suport din tafta cu broderie cu fir de argint aurit), descoperit în săpăturile efectuate la Biserica de la Fântâna Mare (comuna Vadu Moldovei).
Ca accesorii sunt prezentate câteva paftale precum şi nasturi, aplice şi copci.
Expoziţia, al cărei coordonator ştiinţific este dr. Monica Dejan, va fi deschisă până pe data de 25 iunie a.c.