Zilele trecute, tocmai atunci când „terminatorul” Schwarzenegger, guvernatorul Californiei, anunţa că administraţia înregistrează cel mai mare deficit de la întemeierea statului (24,3 miliarde dolari), Ovidiu Hurduzeu, un român stabilit în SUA, conferenţia la Suceava propunându-ne nouă, românilor, „Soluţii vechi pentru crize noi”.
Preocupaţi de găsirea unor soluţii pentru ieşirea din criză
În Sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor, Ovidiu Hurduzeu, în calitate de autor al unor cărţi în care ne vorbeşte despre „România profundă”, propunându-ne, ca alternativă la modelele economice actuale, distributismul, şi Alexandru Ciolan, directorul Editurii Logos, s-au întâlnit cu câţiva suceveni preocupaţi de găsirea unor soluţii pentru ieşirea din criză.
Ovidiu Hurduzeu, care a părăsit România în anul 1988 şi a devenit doctor în ştiinţe umaniste la Universitatea Stanford, este un autor care se bucură de succes. Câteva din cărţile sale („Sclavii fericiţi. Lumea văzută din Silicon Valley”, „Unabomber. Profetul ucigaş” sau „A Treia Forţă: România profundă” şi „A Treia Forţă: Economia libertăţii. Renaşterea României profunde”) au trezit un interes deosebit în rândul cititorilor care îi urmăresc cu atenţie producţia intelectuală.
Modelul creştin
Ovidiu Hurduzeu, care şi-a citit textul conferinţei, a spus că pentru el mai importantă este discuţia cu participanţii din sală, aşa că, împreună cu Alexandru Ciolan, au încercat să ofere o serie de explicaţii şi să răspundă tuturor întrebărilor adresate de cei prezenţi.
S-a vorbit despre capitalismul sălbatec, despre neoliberalism, despre „controlorii de trafic ai economiilor din estul Europei”, dar şi despre „adevăratul chip al societăţii româneşti”, despre relaţia dintre cetăţean şi stat şi despre „noile puteri de asociere civică”.
Şi, bineînţeles, despre distributism, ca model social, care este în esenţă un model creştin.
„Să redescoperim binele comun”
Întrebările din sală, diverse, au vizat o paletă largă de probleme: Care este viitorul României în următorii cinci ani? („Depinde de noi cum îl vom face!”), Cum va putea noul model economic propus să învingă sistemul? („Rezistenţa sistemului va fi mare, dar noul model poate învinge pentru că se bazează pe persoana creştină, nu pe individul egoist”), Ce probleme ridică noile tehnologii?...
S-au formulat şi s-au prezentat şi lucruri încurajatoare: „Mentalităţile se schimbă dacă vrem să le schimbăm”, sunt posibile „parteneriate economice între oraşe şi satele în care resursa umană este îmbătrânită”, trebuie dezvoltate pieţele locale...
Ovidiu Hurduzeu a pus accentul pe faptul că nu trebuie să ne mai lăsăm pe seama politicienilor „care ne-au părăsit” şi că se impune „să ne unim şi să ne luăm soarta în propriile mâini”, că trebuie „să redescoperim binele comun”, că este necesară „o arhitectură morală pe care nu putem s-o construim în afara Bisericii...”.
*
Aş spune că a fost o întâlnire necesară pentru a ne da seama că există nuclee de gândire şi de acţiune pentru... posibile schimbări.