Nunta de ieri şi de azi

De o săptămână se încearcă şi se doreşte reînvierea tradiţiilor la Poiana Stampei. „Am început cu o Şezătoare în care tinerii care vor să se căsătorească s-au cunoscut, la şezătoare mireasa a învăţat să toarcă, să ţese, să învârtă o mămăligă, pentru că aşa era tradiţia la Poiana Stampei, cine nu ştie să învârtă mămăliga nu se putea căsători, era un test fundamental pentru viitoarea mireasă la care se adăuga şi zestrea. Asta a fost prima etapă, tinerii s-au cunoscut la şezătoare”- ne-a spus profesoara Dorina Paicu, coordonator artistic al Şezătorii de la Poiana Stampei.

Joi, de Înălţarea Domnului, a avut loc Hora satului, unde tinerii au trecut o altă probă de foc, proba de dans. Cu acest prilej, administraţia locală s-a hotărât să construiască un scrânciob de lemn care altădată înveselea peisajul aşa-zisei adunări în aer liber, unde toată comunitatea venea, se întâlnea pe iarbă, aduceau mâncare, se simţea bine.

Peţitul miresei

După Hora satului a urmat peţitul la casa miresei, unde familia mirelui s-a dus să negocieze zestrea pe care o va primi fata. Respectând tradiţia şi profitând că este sărbătoare, s-au făcut şi  invitaţiile la nuntă. După invitaţii, urmează ca duminică să se facă luatul miresei. Mireasa îşi ia iertare de la părinţi în momentul în care pleacă de acasă. Îşi va încărca toată zestrea într-o căruţă trasă de cai. Aşa cum am aflat de la localnici, boii se folosesc la înmormântare, iar pentru transportul zestrei miresei se foloseşte căruţă împodobită cu covoare tradiţionale, cetină de brad şi flori trasă de cei mai frumoşi cai. Se pune lada de zestre şi ce mai are mireasa şi tot alaiul se duce la casa mirelui.

Ceremonialul nunţii tradiţionale

Ceremonialul nunţii tradiţionale are la Poiana Stampei foarte multe etape. Aşa cum am aflat de la Dorina Paicu, o primă etapă este jocul cămăşii mirelui, cămaşă pe care a cusut-o mireasa şi pe care o va purta mirele. Aceasta trebuia cusută în funcţie de starea materială a mirelui. De asemenea, mireasa trebuia să aibă cămaşă nouă, de multe ori modelele rămâneau secrete în timp ce se coseau, ca să nu aibă nimeni. Fiecare mireasă trebuia să inventeze model nou şi chiar erau pedepsite fetele care furau modelele.

O etapă importantă este iertăciunea. Textul iertăciunii este unul dintre cele mai frumoase texte întâlnite vreodată. Este o adevărată poveste a omenirii de la facere. Se începe cu povestea facerii lumii, apoi apariţia primilor oameni, Adam şi Eva, apoi povestea de iubirea a primilor oameni din lume şi se încheie cu povestea tinerilor.

 O altă etapă este intratul după masă, tot în ceremonialul nunţii se face un dans pe după masă, druştele şi vătăjeii duc mirii şi îi învârt de trei ori pe după masă pe melodia busuiocului. La jocul Balţului, care se făcea după ce ieşeau mirii de la biserică, druştele jucau balţul (voalul de astăzi) şi îl puneau viitoarei mirese pe cap.

Legatul naşilor, o onoare

O altă etapă în ceremonialul nunţii este legatul naşilor. Erau nunţi şi cu 30 de naşi şi legatul naşilor este o modalitate prin care aceştia se disting de restul nuntaşilor. Socrul mare este legat cu două ştergare puse cruciş, ştergare tot ţesute de familia miresei, socrul mic şi naşii sunt legaţi cu un ştergar. „Ţineau neapărat să fie legaţi, pentru că era o onoare să participe în calitate de naşi” ne-au spus localnicii din Poiana Stampei.

„Vrem o redare mai fidelă a obiceiului care este pe cale de dispariţie şi numai cei bătrâni mai ştiu toate amănuntele pe care încercăm şi noi să le adunăm într-un volum, într-o culegere, care să fie o mărturie a ceea ce se făcea altădată, a ceea ce este frumos”- a încheiat Dorina Paicu.

În această săptămână, toate aceste tradiţii sunt filmate de postul naţional de televiziune TVR, pentru a fi redate publicului, dar şi pentru a rămâne o mărturie în timp a obiceiurilor din Bucovina.