Festivalul “Azi, în sat îi şezătoare!”

Centrul Cultural Bucovina prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Suceava a organizat, la sfârşitul săptămânii trecute, cu sprijinul structurilor similare din judeţele Bistriţa-Năsăud, Vrancea, Iaşi şi Botoşani, prima ediţie a Festivalului interjudeţean al ansamblurilor folclorice de obiceiuri tradiţionale „Azi, în sat îi sărbătoare!”.

În incinta Cetăţii de Scaun a Sucevei

Manifestarea, care s-a desfăşurat sub egida Consiliului Judeţean Suceava în zilele de 23 şi 24 aprilie a.c., a cuprins, în prima zi, cea de sărbătoare a Sf. Mare Mucenic Gheorghe, o întâlnire la Cetatea de Scaun a Sucevei a ansamblurilor participante, urmată de desfăşurarea propriu-zisă a festivalului pe scena Ateneului Popular din comuna Calafindeşti, cea de-a doua zi fiind destinată simpozionului cu genericul „Metode şi strategii de conservare şi promovare a culturii tradiţionale”, care a avut loc la o pensiune din Suceviţa.

Întâlnirea celor circa 150 de participanţi în incinta Cetăţii de Scaun a Sucevei, unde au fost întâmpinaţi de preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, şi de... Măria Sa Ştefan cel Mare, a constituit un prim prilej pentru formaţiile şi ansamblurile tradiţionale de a-şi demonstra calitatea de păstrători şi propagatori ai tradiţiilor specifice zonelor de provenienţă.

„În ţara de la nord, cu bourul în peceţi”

Primiţi cu pâine şi sare şi cu un pahar de tărie, în capul podului care face  intrarea în cetate, oaspeţilor li s-a vestit de pe ziduri, prin sunet de bucium, venirea voievodului, care, cu mantie purpurie şi coroană de aur pe creştet, i-a primit „în ţara de la nord, cu bourul în peceţi”, rostind cu glas tunător că „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri, în veacul vecilor!”.

Preşedintelui Gheorghe Flutur, care le-a adresat oaspeţilor salutul de gazdă (spunându-le totodată că Cetatea de Scaun a Sucevei va fi reabilitată printr-un proiect european cu o valoare de 14 milioane de euro), i s-a adresat urarea de „La mulţi ani!” şi, pentru că pe zidurile cetăţii a urcat, cu alămurile strălucitoare, fanfara de la Calafindeşti, s-a încins o horă în care s-au prins, deopotrivă, moldovenii şi ardelenii.

Pe scena Ateneului Popular din Calafindeşti

Participanţii s-au deplasat apoi în comuna Calafindeşti, unde scena Ateneului Popular (pe care era reconstituit un interior de casă ţărănească bucovineană, cu pleduri aşternute pe laviţe, cu lăzi de zestre pe care se aflau împăturite scoarţe înflorate şi perne înfoiate, cu obiecte de producţie casnică - de la vârtelniţă, furcă şi roată de tors, până la războiul de ţesut), era pregătită pentru desfăşurarea festivalului şezătorilor.

Salutaţi cu „Hristos a înviat!” de primarul comunei, Loghin Saviuc, care le-a urat tuturor bun venit şi le-a adresat celor cu numele de Gheorghe, sau cu nume derivate patronate de acelaşi sfânt, urarea de „La mulţi ani!” (spunând totodată că localitatea Calafindeşti „este locul cel mai nimerit pentru a da un imbold şezătorilor uitate”), participanţii au intrat în atmosfera festivalului.

Alături de Călin Brăteanu, directorul CJCPCT Suceava, au fost prezenţi şi au salutat publicul directorii centrelor de creaţie din Bistriţa-Năsăud (Nicolae Gălăţan), Vrancea (Dănuţ Stoeanof) şi Iaşi (Adrian Ardelean), precum şi redactorul şef al Radio Iaşi, Nicolae Tomescu.  

O mare şezătoare comună, în care ansamblurile din Bucovina, din Moldova şi din Ardeal au evoluat împreună

Primii care au intrat pe scenă (pentru a avea timp apoi să pregătească bucatele pentru oaspeţi), prezentând programul de şezătoare, au fost localnicii din Calafindeşti, ansamblurile „Bucovina” şi „Trandafirul” (cu vestita fanfară locală) realizând un spectacol din care n-au lipsit nici umorul, nici jocurile şi cântecele populare.

Pe scenă s-au succedat apoi, până seara târziu, grupurile şi ansamblurile tradiţionale din Nistoreşti şi Nereju, judeţul Vrancea, Mirosloveşti - Iaşi, Ilva Mică, Runcu Salvei şi Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud, şi Cordăreni - Botoşani.

S-au oferit apoi, din partea organizatorilor, diplome pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale formaţiilor şi ansamblurilor participante.

Finalul a constat într-o mare şezătoare comună, în care ansamblurile din Bucovina, din Moldova şi din Ardeal au evoluat împreună.

*

Sâmbătă, la Suceviţa, participanţii s-au reîntâlnit în cadrul unui simpozion în care s-au purtat discuţii cu privire la conturarea unei strategii comune pentru salvarea şi conservarea culturii tradiţionale.