Memoria eroului Ioan Grosaru a rămas vie şi prin poezie

Muzeul de Artă “Ion Irimescu” din Fălticeni a găzduit sâmbătă lansarea volumelor de poezii “Pasărea de ceară” şi “Chemare din necunoscut”, ale sublocotenentului post-mortem Ioan Grosaru.

Evenimentul a început cu un moment de reculegere pentru militarul erou, căzut la datorie în Irak, în dimineaţa zilei de 21 septembrie 2007, în timpul unei misiuni pe care o executa cu transportorul blindat, şi prezentarea unui film cu momente din viaţa lui Ioan Grosaru.

Apariţia celor două cărţi a fost o luptă câştigată greu, mulţi oficiali care s-au înghesuit să-şi facă imagine pe suferinţa familiei acestui erou - poet uitând de promisiunile făcute în 2007. Peste 100 de poezii au fost adunate în cele două cărţi, „Chemare din necunoscut” şi „Pasărea de ceară” şi pe care maistrul militar (r.) Dumitru Davidel, vicepreşedintele Organizaţiei „Cultul eroilor” Suceava, a reuşit, ajutat de prieteni şi banii acestora, să le publice.

Creaţia sublocotenentului post-mortem a fost prezentată de profesoara Ionela Iacob, fiind prefaţată cu versuri scrise de Ioan Grosaru în deşertul Afganistanului. Eroul din Păiseni, mort la datorie, a devenit nemuritor de două ori, prin jertfa sa din Irak şi creaţia literară bogată, lăsată în calculatorul personal sau publicată pe pagini de internet dedicate literaturii.

Dorinţa de cunoaştere şi iubirea - teme  în poezia eroului

Aşa cum a arătat profesoara Ionela Iacob, poetul a abordat o multitudine de teme, dintre care s-au distins tema vieţii şi a morţii care are o abordare absurdă în creaţia lui Ioan Grosaru, dorinţa de cunoaştere ilustrată în poezia „Conacul domnului Iugo”, iar sentimentul iubirii este trăit cu intensitate în poezia „O scrisoare de dragoste”. În creaţia sa, Ioan Grosaru face apel la părinţi pentru a nu-şi abandona copiii, un îndemn la noi toţi de a fi mai buni. Sublocotenentul nu uită nici de satul din care şi-a tras seva talentului literar, dedicându-i poezia „Păiseni”. 

Ana Constantinovici, învăţătoarea lui Ioan Grosaru la Şcoala din Păiseni, a impresionat prin cuvintele frumoase cu care l-a caracterizat pe erou, dar şi prin spectacolul realizat de câţiva copii din Păiseni coordonaţi de acest dascăl. Ana Constantinovici a spus despre Ioan Grosaru că „avea o logică de te uimea, o minte ageră, îi plăcea să compună poezii şi te uimea prin compunerile realizate”. Preotul Gheorghe Brădăţanu, cel care a „sădit” ideea de a publica versurile salvate în calculatorul poetului imediat după trecerea acestuia la cele veşnice, a considerat poeziile publicate în cele două cărţi lansate sâmbătă la Fălticeni „copiii de suflet ai lui Ioan Grosaru, iar cărţile, un produs al harului, inteligenţei şi al darului pe care i le-a dat Dumnezeu”.

Labiş şi Grosaru, sorţi şi teme asemănătoare

Prezent printre invitaţi, deputatul Cătălin Nechifor a considerat evenimentul de sâmbătă „unul al bilanţului”, bilanţ care a marcat două comemorări de la trecerea în nefiinţă, realizarea unui monument al eroului în satul natal şi amenajarea la şcoala ce poartă numele „Ioan Grosaru” din Păiseni, în mijlocul holului, a unei vitrine memoriale care conţine uniforma, cărţi, diplome, decoraţii şi distincţii primite. Deputatul Cătălin Nechifor a considerat că soarta lui Nicolae Labiş seamănă izbitor cu a lui Ioan Grosaru, poeţi despărţiţi de un deal, dar care au ultimele poezii asemănătoare, „Pasărea cu clonţ de rubin” a lui Labiş şi „Pasărea de ceară” a lui Grosaru. Opera sa înseamnă nemurire, România înseamnă jertfă, înseamnă şi cultură, înseamnă şi dragoste de neam şi ţară.

La evenimentul de sâmbătă au participat mama eroului, Ecaterina Grosaru, surorile acestuia, reprezentanţi ai autorităţilor locale din Cornu Luncii şi Fălticeni, reprezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale, ai C.M.J. Suceava, jandarmi şi cadre I.S.U., preoţii Gheorghe Brădăţanu şi Ionel Marian, maistrul militar Dumitru Davidel, prim-vicepreşedinte al Filialei “Cultul Eroilor” Suceava, cel care s-a ocupat de organizarea evenimentului de sâmbătă, deputatul Cătălin Nechifor, Călin Brătianu, directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, numeroşi iubitori de literatură.