Grupul de copii „Gura Izvorului” din comuna Vatra Moldoviţei a promovat, în această săptămână, într-un mod foarte original, autenticul şi tradiţia zonei pe care o reprezintă, în cadrul Concertul „Postul Mare – cântări şi versuri”, organizat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi Casa de Cultură Suceava, în amintirea patimilor Mântuitorului Iisus Hristos.
Hram la Moldoviţa, de „Buna Vestire”
Cei care nu s-au aflat în sala de spectacol, pe 23 martie, la Casa de Cultură, au pierdut un spectacol cu totul deosebit, în care s-au prezentat foarte bine toate cele 16 formaţii, coruri, grupuri vocale, dar programul copiilor de la Şcoala din Ciumârna – Vatra Moldoviţei a impresionat pe toată lumea. Coordonaţi de învăţătoarea Ilaria Puşcă, fiecare membru al grupului, format din copii, a fost un personaj, un mic povestitor, care a explicat, mai întâi, cum se serbează hramul la Mănăstirea Moldoviţa, de „Buna Vestire”, de populaţia huţulă.
„La hramul Bunei Vestiri de la Mănăstirea Moldoviţa (...) Sfinţiile Voastre şi iubiţi fraţi creştini, noi suntem o mână de copii, de la Şcoala Ciumârna, comuna Vatra Moldoviţei. Credinţa în Bunul Dumnezeu o avem încă din leagăn. Istoria acestor locuri am învăţat-o înainte de a merge la şcoală, de la clopotele Mănăstirii Moldoviţa, care cântă şi povestesc despre măreţia vremurilor de altă dată”, şi-au început programul „artiştii” huţului.
Lada de zestre
Micii artişti au povestit ce înseamnă pentru locuitorii din zona Moldoviţa „închistritul” ouălor, cu chişiţa. Textele, presărate cu regionalisme, au fost povestite de copii aşa cum se vorbeşte în zona Moldoviţa. La finalul programului, au făcut câteva urări în limba ucraineană.
Copiii ne-au adus aminte de tradiţiile şi de obiceiuri străbunilor, de portul popular, de credinţa şi spiritualitatea locurilor în care cresc. Învăţătoarea Ilaria Puşcă şi-a instruit copiii în spiritul tradiţiei, a căutat piese vechi de port popular şi i-a îndemnat pe părinţii şi copiii din grup să caute în lăzile vechi de zestre. Fetiţele au purtat colţuni de lână, erau încălţate cu opinci, legate de picior cu nojiţe. Catrinţele fetiţelor erau specifice zonei, adică în mai multe dreptunghiuri aliniate pe toată lungimea catrinţei, cu bârneţ şi cămaşă cu brizărău. Pe cap, fetele au purtat baticuri înflorate.
Pentru că încă nu a venit cu adevărat sezonul cald, atât băieţii, cât şi unele fetiţe au purtat sumănele negre şi maro, o piesă de port popular confecţionată dintr-o ţesătură foarte groasă. Băieţii erau încălţaţi cu opinci, purtau iţari, sumane şi pe cap căciulă de miel. Nu numai portul popular a impresionat publicul, care i-a aplaudat frenetic, dar şi expresivitatea şi talentul interpretativ. Cântecele şi versuri religioase pe care le-au prezentat copiii de la Ciumârna l-au impresionat şi pe ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care i-a aplaudat şi i-a binecuvântat pe copii, la finalul spectacolului.
În concert
În acest an, au evoluat pe scena suceveană Ansamblul artistic „Balada Bucovinei” Suceava, Grupul vocal al Şcolii cu Clasele I – VIII Nr. 3 Laura, Formaţia „Gura Izvorului” Vatra Moldoviţei, Grupul vocal de copii din Şcheia, Corul de copii al Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, Corul de copii al Şcolii cu Clasele I – VIII Mihoveni, Corul de tineri „Voces cristianum” al Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou Suceava”, Grupul vocal „Flori de măr” al Căminului Cultural Rîşca, Corul „Osana Bucovinei” al Parohiei Remezeu, Vicovu de Jos, Corul Parohiei Laura, Corul Parohiei Horodnicu de Sus, Corala bărbătească ortodoxă „Sfântul Leontie” de la Rădăuţi, Corala bărbătească a Parohiei Salcea, Grupul vocal al Şcolii Militare de Subofiţeri de Jandarmi din Fălticeni, Corul „Fiii Bucovinei” din Rădăuţi şi Corul Seminarului Teologic „Sfântul Mitropolit Dosoftei” Suceava.