Maestrul Tudor Gheorghe a susţinut joi seara, la Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava, în prezenţa unui public numeros, un spectacol de excepţie, „Anotimpurile mele: Iarna – Primăvara 2010”.
Însoţit pe scenă de 80 de artişti, membrii orchestrei Filarmonicii de Stat din Botoşani şi Corul „Lira” - Botoşani, sub bagheta dirijorală a lui Marius Hristescu, artistul Tudor Gheorghe a oferit publicului din Suceava două ore de magie, de cultură, de poezie, de muzică. Cu umor, după cum îl cunoaştem, Tudor Gheorghe a motivat că a venit la Suceava „să vă scot din manelisme”, făcând referire la mediocritatea programelor de televiziune difuzate în noaptea dintre ani, dar nu numai.
Noutate
Concertul a debutat cu un fragment minunat din „Iarna simfonic”, piesa „Sufletele foştilor zidari”, care au luat mistriile în cer şi-au zidit o moară de ninsori pentru cei rămaşi acasă, „Ninge brusc, în trei dimensiuni,/Ninge cu miros de lujer pur,/Ninge dureros şi luminos/Ninge clinchetire împrejur.”
Chiar de la început, publicul, „acelaşi de fiecare dată”, după cum a sugerat artistul Tudor Gheorghe, a fost cucerit de actul cultural care li se oferea cu generozitate şi profesionalism, „fără prefăcături”.
Artiştii au fost răsplătiţi cu îndelungi aplauze. „Pentru că nu apar la televizor, am adus televizorul cu mine”, a spus, cu umor, Tudor Gheorghe, referindu-se la noutatea adusă în spectacolul de joi: un ecran de înaltă rezoluţie, unde au fost proiectate imagini din concert. De o parte şi de cealalta a ecranului cu leduri au fost aşezate două imagini de dimensiuni impresionante, cu maestrul Tudor Gheorghe, aşa cum îl cunoaştem cu toţii din spectacole. O imagine îl prezenta pe artist în frac, cu papion, cealaltă fotografie ni-l arăta pe Tudor Gheorghe îmbrăcat în cămaşă şi vestă.
Teatru la Suceava, sub semnul întrebării
Pe parcursul întregului spectacol, artistul a reuşit să îmbine armonios cântece de iarnă, cu piese care elogiază primăvara. Piesa „Dorul călător” („Mi-a fugit dorul de-acasă, dorul/ Cât a fost vremea frumoasă, dorul/ Şi-a fugit cam dezbrăcat/ L-a prins vremea rea plecat/ Şi mi-e teama c-a-ngheţat, dorul...”) a fost interpretată de artist de două ori, la începutul spectacolului, dar şi la final.
Printre poeziile alese cu multă atenţie de Tudor Gheorghe, poezii semnate de Ioan Alexandru, George Topîrceanu, Ion Barbu sau George Bacovia, orchestrate de dirijorul Marius Hristescu, director artistic al Filarmonicii Oltenia, artistul a strecurat câteva poante „izvorâte” din viaţa cotidiană.
S-a amuzat la ideea unor suceveni cu funcţii înalte în conducerea judeţului, de a găsi artişti care să facă sculpturi în gheaţă, dar s-a arătat neîncrezător şi la ideea de a se înfiinţa un teatru la Suceava. „S-au gândit să facă teatru la Suceava..., acum când se închid teatre mari din ţară, din lipsa banilor. A, da, se poate! Vine o trupă de la Bucureşti, ţine un spectacol, poate încă unul..., dar cam atât. Ei o să bifeze că la Suceava s-a făcut teatru, dar nu o să aveţi teatru, vă spun eu! (...) Chiar mi-a spus cineva că sunt manipulator de conştiinţe. Dar cunosc cu ce se mănâncă teatrul. Asta fac. Asta mi-e meseria!”, le-a spus Tudor Gheorghe sucevenilor.
Emoţie
Pe un aranjament muzical deosebit, poezia „Limină lină”, scrisă de poetul Ioan Alexandru, poezie despre care Tudor Gheorghe a spus că „are o forţă mistică neostentativă”, a fost foarte apreciată de publicul sucevean. Nu au lipsit din spectacol nici alte piese muzicale foarte sensibile, una dintre ele, pe care artistul o cântă rar celor din afara graniţelor, pentru că le creează o emoţie prea puternică: „Bate vântul, bate dinspre ţară!…suflă-n răni cu sare şi pelin”.
Gestul artistului de a-şi acoperi ochii atunci când aceştia plâng, sub valul de trăire pe care îl transmite fiecare vers, fiecare slovă din cântec, a impresionat şi spectatorul din sală, care, vădit emoţionat, a explodat în ropote de aplauze.
Au urmat alte piese despre primăvară, „Degeaba vine primăvara”, „E primăvară, iarăşi, primăvară”, sau „Au înnebunit salcâmii („Au înnebunit salcâmii/ De atâta primăvară,/ Umblă despuiaţi prin ceruri/ Cu tot sufletu-n afară”).
Armonie
O armonie deplină s-a aşternut peste întreaga suflare suceveană care a ales să petreacă două ore de cultură, uitând de telefoanele mobile, de frig, de lipsuri, de nesiguranţa locului de muncă, de criză.
Poezia lui George Bacovia “Verde crud” (“Verde crud, verde crud/ Mugur alb şi roz şi bun/ Vis de albastru şi azur/ Te mai văd, te mai aud”) s-a auzit mirific în interpretarea artistului Tudor Gheorghe şi a artiştilor botoşăneni. Instrumentiştii Filarmonicii de Stat din Botoşani, împreună cu membrii Corului “Lira”, au armonizat perfect cu maestrul Tudor Gheorghe, încheind un spectacol de înaltă ţinută, în aplauzele sucevenilor, la scenă deschisă.
( 6 feb 2010, 12:26:38
Este un artist desavarsit!