Volumul „Din istoria vieţii culturale a Bucovinei: Teatrul şi muzica (1775-1940)”, lucrare care dezvoltă teza de doctorat a lui Alis Niculică, autoare, cu câţiva ani în urmă (2005), a primei sinteze monografice „Ion G. Sbiera - Viaţa şi opera”, oferă, aşa cum remarcă într-un „Cuvânt înainte” prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, conducătorul de doctorat, „o imagine complexă, veridică, bogată, nuanţată, de la apariţia şi dezvoltarea primelor formaţiuni şi instituţii teatrale şi muzicale din primii ani ai Bucovinei de către austrieci, până la limita superioară a evoluţiei sale, când îşi păstrează individualitatea şi integralitatea teritorială, iunie 1940”.

 

„Un covor înflorat cu gust, armonizat în culori naturale adunate din realitatea documentelor”

Cartea, care se circumscrie colecţiei editoriale patrimoniu.sv, serie iniţiată şi sprijinită financiar de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional (DCCPCN) Suceava, apărut la Casa Editorială Floare Albastră, Bucureşti 2009, încearcă să surprindă, aşa cum spune autoarea într-un „Argument”, „complexitatea fenomenului cultural modern românesc din Bucovina, care are rădăcini adânci în istoria statului medieval Moldova, în arta şi cultura populară, dar şi a celui german, ucrainean, polonez sau evreiesc”, dintr-un teritoriu în care mozaicul etnic „a marcat puternic nu doar viaţa social-economică şi politică ci şi cultura”.
Temeinic documentată, lucrarea, despre care prof. univ. dr. N. Georgescu scrie că „se citeşte ca un roman, autoarea ţesând evenimentele într-o naraţiune continuă, tensionată pe alocuri, cu personaje şi intrigă la tot locul, cu prezenţa naratorului între ele în rol de desfăşurător al firului roşu conducător” este aidoma unui „chilim bucovinean (scoarţă înflorată) bine strâns, sau bătut, pe canava, suveica fiind mânuită cu pricepere şi graţie, un covor înflorat cu gust, armonizat în culori naturale adunate din realitatea documentelor - o tonică oglindă în care noi, ce suntem, ne privim tot pe noi, cei ce am fost, încercând să ne regăsim în trăsăturile zilei de mâine”.

 

O imagine a Bucovinei culturale închegată din sute de mărturii culese de prin arhive colbăite

Structurată în patru capitole („Câteva consideraţii privind viaţa socială, economică, religioasă şi culturală din Bucovina, în perioada 1775-1940; Mişcarea teatrală în Bucovina până la Marea Unire; Arta muzicală în Bucovina de la primele manifestări până la Marea Unire; Viaţa teatrală şi muzicală în perioada interbelică şi rolul său în consolidarea Unirii”), cu o secţiune anexă care reproduce fotografii cu locaţii culturale din Cernăuţi, capitala Bucovinei (Teatrul orăşenesc vechi, Teatrul Municipal, sediul şi sala de concerte Musikverein, Clubul muzical Hasamir) precum şi personalităţi ale vieţii artistice (de la vechii lăutari ai Bucovinei, Nicolae Picu şi Grigore Vindereu, la Fany Tardini şi Mihail Pascaly şi de la Ciprian Porumbescu, Felix Schweighofer şi Ivan Dutka la Joseph Schmidt, Jules Cazaban şi Grigore Vasiliu Birlic), lucrarea, aşa cum apreciază prof. univ. dr. Viorel Munteanu, „încheagă o imagine a Bucovinei culturale... din sute şi sute de mărturii culese de prin arhive colbăite, din file de ziare şi reviste, din cărţi arareori răsfoite...”.
Alice Niculică (şi reproduc la final consideraţiile prof. univ. dr. Ştefan Purici, decanul Facultăţii de Istorie şi Geografie de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava) „a reuşit să depisteze şi să valorifice numeroase date şi informaţii inedite, fapt ce, în mod netăgăduit, sporeşte valoarea demersului său ştiinţific, constituind o invitaţie la lectură”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Din istoria vieţii culturale a Bucovinei: Teatrul şi muzica (1775-1940)”.

Comentarii