A ieşit de sub tipar numărul dublu (9 - 10 ianuarie - iunie 2010) al “Revistei Bucovinei”, publicaţie editată sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Centrul Cultural Bucovina prin Secţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale .

 

Momente din calendarul aniversar din prima jumătate a acestui an

Revista circumscrie, sub genericul Anul Mircea Streinul (an care marchează centenarul naşterii scriitorului iconarist, în care instituţiile culturale din administrarea CJ Suceava şi-au propus să organizeze o serie de manifestări aşezate, cu precădere, sub semnul memoriei), texte care vizează momente din calendarul aniversar din prima jumătate a acestui an.
Sunt texte care ni-i dezvăluie pe Mircea Streinul (ca „personaj fundamental al culturii române din Bucovina”), pe fascinantul prozator George Sidorovici („un hojma cunoscător al adevăratei mitologii a satului românesc din Bucovina”), pe poetul, dramaturgul, nuvelistul şi savantul Constantin Berariu (care ne-a lăsat moştenire o operă „timidă şi răbdurie, care stă ascunsă ca Cenuşăreasa din poveştile ce le-a iubit”, sau pe poetesa uitată Elvira Lomoş de Reuss, scrieri extrase din gazetele de odinioară despre „Acvarelele bucovinene ale lui Franz Iaschke, din 1810”, sau despre pictorul portretist Leon Hruşcă.

 

Atestări documentare ale unor localităţi bucovinene

Ne întâlnim în paginile revistei cu versurile poetului Vasile Pînzariu („martirul libertăţii, al dreptului omului de a fi, de a simţi, de a gândi, de a se exprima, de a face”) şi păşim pe urmele Hurmuzăcheştilor la Cernauca („Eden al spiritualităţii bucovinene”) sau pe cele ale lui Dimitrie Loghin la Horodniceni, însemnându-ne totodată atestările documentare ale unor localităţi bucovinene (Malatineţ, Nepolocăuţi, Bărbeşti - la vărsarea Ceremuşului în Prut, Bălăceana, Costâna, Volcineţ, Grăniceşti, Pârteşti şi Soloneţ, Sadova, Ostra, Bănila, Igeşti sau Mamorniţa - pe graniţa Bucovinei).

 

78 de ani de la înfiinţarea Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina

Şi mai putem afla răsfoind revista (care, deşi e realizată aproape în întregime de Ion Drăguşanul, nu-i menţionează numele decât într-un singur loc, în caseta redacţională, alături de alte nume, de la reprezentanţii editorilor, la întregul personal al Centrului de creaţie sucevean) o serie de lucruri interesante care se cuvin reţinute. Despre „Vasile Ţintilă şi primele calendare bucovinene”, despre „Samson Bodnărescu, editorul lui Iraclie Porumbescu”, sau despre „Ştefan Ştefureac, părintele iredentismului bucovinean”, precum şi faptul că, la sfârşitul acestei luni, se vor împlini 78 de ani de la înfiinţarea Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina, sărbătoare care va fi marcată prin expoziţii şi lansări de carte.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului “Revista Bucovinei”, în Anul Mircea Streinul.

Comentarii