La Călineşti - Cuparencu, satul în care, cu câţiva ani în urmă, s-a durat trainic pentru memoria lui Mihai Eminescu, ninge peste casa din lemn cu cerdac şi peste bustul poetului, ridicate în cimitirul bisericii ctitorite de boierul Mihalachi Cuparencu.
Memoria familiei Eminovici
Localitate emblematică în biografia poetului (care, din anul 2005, a fost inclusă în circuitul de desfăşurare a Festivalului Literar „Mihai Eminescu”, organizat sub egida Consiliului Judeţean Suceava) Călineştii lui Cuparencu reconstituie (printr-un gest despre care, din păcate, se vorbeşte prea puţin) istoria familiei Eminovici.
În biserica ridicată între anii 1791-1798 de boierul Mihalachi Cuparencu a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, cel care, venit în sat în anul 1804, a insistat şi l-a convins pe preotul Nicolae Săvescu să sfinţească lăcaşul în toamna anului 1805.
“Punctul documentar Eminescu”
În Călineşti s-a născut Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, şi, aşa cum spun eminescologii, copilul Mihai a călcat şi el prin bătătura bunicilor.
Din iniţiativa şi prin efortul unor oameni cu har, ing. Florin Usatiuc şi poetul Ioan Manole, cu binecuvântarea preotului Vasile Popovici (care a îngăduit, cu voia obştii, amenajarea în vechiul cimitir al bisericii a unui aşa-numit “Punct documentar Eminescu”) s-a achiziţionat o casă bucovineană din lemn (o casă cu cerdac, acoperită cu şindrilă, aidoma celei în care a locuit dascălul Eminovici), care a fost strămutată şi amplasată pe locul oferit de obşte, şi s-a înălţat un bust din bronz al poetului, către care duce acum o alee croită printre merii care umbresc cimitirul.
O coroană cu flori
Casa a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier şi obiecte de epocă, iar la şcoala din localitate dascălii şi elevii păstrează o arhivă documentară, cu cărţi şi publicaţii care face referire la viaţa şi activitatea literară a Luceafărului poeziei româneşti.
Bustul din bronz, ridicat pe un bloc masiv de andezit, este opera sculptorului botoşănean Marcel Mănăstireanu.
Din păcate, doar o dată pe an, în ianuarie, atunci când pe răboj se înseamnă o nouă ediţie a festivalului, pelerinii participanţi păşesc pe aleea din cimitirul bisericii şi depun, la baza bustului cu creştetul nins al poetului, o coroană cu flori.